De ce se mănâncă mucenici pe 9 martie și de unde vine obiceiul cu 40 de pahare de vin

Pe 9 martie, în România este marcată tradițional Ziua celor 40 de Mucenici, o sărbătoare cu rădăcini atât religioase, cât și populare, care anunță începutul primăverii și trecerea simbolică de la iarnă la anotimpul cald.

În calendarul creştin‑ortodox, această dată este dedicată comemorării Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, un grup de soldați creștini din prima jumătate a secolului al IV‑lea care și‑au pierdut viața pentru credința lor, după ce au refuzat să se închine idolilor. Credincioșii îi cinsteau astfel pentru curajul lor în fața persecutării religioase.

O tradiție populară foarte răspândită este prepararea și consumul mucenicilor — colăcei în formă de cifra 8, simbol ce sugerează infinitul și continuitatea vieții, dar și legătura dintre om, natură și comunitate. În funcție de regiune, aceștia pot fi copți și serviți cu miere și nucă sau fierți într‑un sirop dulce aromatizat cu scorțișoară și zahăr.

Legat de obiceiul consumului de 40 de pahare de vin, acesta are un puternic substrat simbolic. Vinul băut în această zi — fie că este vorba de pahare pline, înghițituri simbolice sau recipiente mici — reprezintă sângele martirilor și este considerat un gest ritualic menit să aducă putere, sănătate și energie pentru întreaga perioadă care urmează. În unele zone, tradiția vorbește chiar despre 44 de pahare, conform unor credințe populare mai vechi legate de numărul inițial al mucenicilor pomenit în tradițiile precreștine.

Pe lângă aceste obiceiuri, ziua de 9 martie este asociată cu pomenirea strămoșilor, iar mucenicii sau alte ofrande sunt dăruite rudelor, vecinilor sau celor nevoiași ca semn de respect și speranță pentru un an roditor.

Astfel, ceea ce pentru unii este un prilej de bucurie și mese tradiționale, reprezintă pentru alții o zi de rugăciune și reflecție, îmbinând tradițiile populare cu cele religioase într‑o sărbătoare adânc înrădăcinată în cultura românească.