Numărul rușilor care primesc cetățenie română a explodat!

* peste 88.000 de străini au primit cetățenia română în ultimul deceniu * Republica Moldova domină net statisticile, reflectând un proces intens de redobândire a cetățeniei, susținut de legături istorice, lingvistice și familiale, dar și de cadrul juridic favorabil * după izbucnirea războiului din Ucraina, numărul rușilor care au primit cetățenie română a evoluat de la 9 cazuri în 2019 la 183 cazuri în 2023!

În ultimul deceniu, evoluția achizițiilor de cetățenie română conturează un proces mult mai amplu decât o simplă statistică administrativă, transformându-se într-un flux regional intens, cu perioade de accelerare, prăbușiri bruște și reveniri spectaculoase, în care câteva state domină net întregul tablou.

La începutul perioadei, România înregistra aproximativ 1.526 de cetățenii în 2013, urmate de 1.674 în 2014 și 2.074 în 2015, valori relativ reduse, dar aflate deja pe o pantă ascendentă. Din 2016, însă, dinamica se schimbă vizibil, cu un salt la 4.527 de cazuri, moment în care fenomenul începe să capete consistență și vizibilitate.

Republicii Moldova, principalul motor al întregului fenomen

Între 2017 și 2019 are loc perioada de expansiune maximă, cu aproape 10.000 de cetățenii în 2017, peste 10.500 în 2018 și aproximativ 11.601 în 2019, ceea ce marchează vârful pre-pandemic al întregii serii. În această etapă, structura pe țări devine extrem de concentrată, iar rolul central revine Republicii Moldova, care generează în unii ani mii și chiar peste 9.000 de cetățenii anual, devenind practic principalul motor al întregului fenomen.

Republica Moldova domină astfel net statistica, reflectând un proces intens de redobândire a cetățeniei, susținut de legături istorice, lingvistice și familiale, dar și de cadrul juridic favorabil.

În paralel, Ucraina contribuie semnificativ, dar mult mai fluctuant, cu valori de ordinul miilor în primii ani, urmate de scăderi accentuate până la câteva sute în 2020, apoi reveniri parțiale în anii următori. Acest tipar instabil sugerează un flux puternic influențat de contextul geopolitic și de dinamica regională.

Anul 2020, pe fondul pandemiei de coronavirus, marchează o ruptură clară în serie, cu o scădere abruptă la aproximativ 3.627 de cetățenii, de la peste 11.000 în anul anterior, ceea ce indică o întrerupere majoră a proceselor administrative. Această prăbușire este urmată însă de o revenire rapidă și chiar de depășirea nivelurilor anterioare.

Astfel, în 2021–2023, România ajunge la 12.669, 13.417 și respectiv 12.571 de cetățenii, cele mai ridicate valori din întregul interval analizat. În această perioadă, Republica Moldova revine ca principal contributor, cu valori de peste 9.000–11.000 anual, confirmând caracterul său dominant în structura generală.

Filiera rusă

Pe lângă acest nucleu principal, apar și fluxuri secundare din alte regiuni: Siria înregistrează o creștere constantă, ajungând la peste 130–140 de cazuri anual în ultimii ani, în timp ce Turcia și Rusia mențin fluxuri relativ stabile, de ordinul zecilor sau sutelor de cazuri anual.

După izbucnirea conflictului din Ucraina, numărul rușilor care au primit cetățenie română a explodat – de la 9 cazuri în 2019 la 183 cazuri în 2023, de exemplu!

În același timp, statele vest-europene și occidentale, precum Germania, Franța, Italia sau Statele Unite ale Americii, apar cu valori foarte reduse, de regulă între câteva unități și câteva zeci de cazuri anual, ceea ce evidențiază caracterul profund regional al fenomenului.

Totodată, există și cazuri „exotice”, cu valori simbolice, dar interesante din punct de vedere statistic, precum Brazilia, Mexic sau Australia, unde numărul cetățeniilor este de regulă de ordinul unităților sau chiar zero în unii ani, ilustrând contrastul puternic dintre proximitatea est-europeană și restul lumii.

În 2024, seria înregistrează o nouă scădere abruptă la aproximativ 4.040 de cetățenii, coborând din nou la niveluri apropiate de anii de început ai expansiunii, ceea ce introduce o incertitudine privind direcția viitoare a fenomenului. Carmen DEACONU