Revista presei internaționale – 13 decembrie

 Știrea pozitivă a zilei de joi cu privire la integrarea deplină a României și Bulgariei în Spațiul Schengen ocupă spații largi și în presa internațională. ”De la 1 ianuarie 2025, călătorim liber în Schengen și pe cale terestră”, titrează publicația bulgară Sega, detaliind că ”după 13 ani de așteptare”, ”miniștrii de interne ai statelor membre ale Uniunii Europene au decis în unanimitate ca Bulgaria și România să intre în Schengen și cu frontierele terestre”. ”Schimbarea imediată care va avea loc de la 1 ianuarie este eliminarea controalelor la granița cu Grecia.

Cele de la frontiera cu România se vor păstra însă pentru următoarele șase luni, urmând să fie verificate doar mașinile și persoanele considerate ca prezentând un risc”, notează Mediapool, adăugând și că poliția bulgară se pregătește să introducă patrule comune cu polițiști din România. ”România și Bulgaria intră în spațiul Schengen cu drepturi depline” titrează și cotidianul italian Il Post, explicând că acest lucru înseamnă că și ”cetățenii europeni vor putea călători în aceste țări fără pașaport” și mai ales că ”cele două țări devin limita externă a Uniunii spre est și că, prin urmare, vor trebui să garanteze un anumit nivel de controale la frontieră cu țările externe: România cu Moldova și Ucraina, iar Bulgaria cu Turcia”.

La Libre Belgique preia declarațiile președintelui României, Klaus Iohannis despre „recunoașterea anilor lungi de eforturi și a progreselor realizate”, precum și declarațiile premierului român, Marcel Ciolacu despre „beneficiile majore” care vor veni pentru economie „și călătoriile mai rapide pentru milioanele de români care trăiesc și muncesc în UE”. Cotidianul belgian mai observă însă că ”pe şosele transportatorii rutieri și polițiștii de frontieră, sătui de cozile lungi, erau furioşi în continuare”. „În prezent, se așteaptă între 12 și 20 de ore la diferite puncte de trecere a frontierei”, după cum a explicat pentru agenția France Presse Dimitar Dimitrov, preşedintele Camerei transportatorilor bulgari, care a salutat decizia JAI. Financial Times notează că ”evenimentul survine într-un moment dificil atât pentru Sofia, cât și pentru București, având în vedere că ambele capitale se confruntă cu tulburări politice. După mai bine de trei ani și după șapte runde de alegeri, Bulgaria nu a reușit să obțină o majoritate stabilă de guvernare”, iar ”în România, partidele de centru s-au văzut forțate să formeze o dificilă coaliție după ce, în această lună, extrema-dreaptă a câștigat teren.

Alegerile prezidențiale din țară au fost compromise și de un atac informatic rusesc și de o campanie în mediile de socializare, ambele propulsând în fruntea sondajelor un necunoscut promoscovit”, detaliază Financial Times.
Sub titlul ”Asaltul Rusiei asupra Georgiei și României”, editorialul publicat de Wall Street Journal încearcă să răspundă la întrebarea: ”La ce se poate aștepta Europa dacă Putin va câștiga în Ucraina?”. Pornind de la căderea regimului Assad în Siria, Wall Street Journal constată că deși această evoluție ”constituie un regres pentru Rusia”, ”Vladimir Putin presează în continuare, nedescurajat, pentru a-și impune dominația politică în regiune”. ”În vreme ce lumea privea evoluțiile de la Damasc, Kremlinul era ocupat cu interferențe politice în România și în Georgia”, mai scrie The Wall Street Journal, explicând că ”serviciile secrete românești au dezvăluit detalii îngrijorătoare despre influența nocivă a Rusiei”, în timp ce în Georgia, ”aliații Kremlinului acționează pentru a dejuca dorința populației de a fi mai aproape de Occident”. ”Rusia a invadat Georgia în 2008 și acum îi ocupă o cincime din teritoriu. Reacția anemică a Occidentului i-a dat de știre lui Putin că-și poate permite chiar și mai mult în tentativa lui de a reconstitui Rusia Mare. Georgienii se tem acum că modelul rezervat de Rusia este cel al Belarusului, unde Putin și-a consolidat controlul după ce Moscova a ajutat la suprimarea dizidențelor după alegerile prezidențiale falsificate din 2020”.

În plus, ”Rusia a mai intervenit și în Moldova la alegerile din octombrie, într-o tentativă altfel eșuată de a o schimba pe președinta pro-occidentală în funcție și de a zădărnici un referendum care definea aderarea la UE drept obiectiv strategic național”, mai subliniază Wall Street Journal, avertizând că ar trebui să ne așteptăm la astfel de ingerințe din partea Kremlinului în România, în țările baltice și în întreaga Europă, dacă Ucraina îi va cădea pradă Rusiei. La avertismentele lansate de Wall Street Journal se adaugă și anunțul făcut de organizația BG Elves din Bulgaria pe pagina sa de Facebook, într-o postare preluată de publicația 24Chasa. Pe scurt, experții bulgari în securitate cibernetică susțin că ”Rusia a plătit 69 de miliarde de euro pentru propagandă în Bulgaria și România” și că ”dețin documente care dovedesc fluxuri de bani din Novosibirsk cu destinația Bulgaria și România. Plățile au fost împărțite în mii de tranzacții mici pentru a nu fi detectate, iar schema a început cel mai târziu în anul 2010”. ”Și asta, dragi prieteni, este doar vârful aisbergului. Pentru că de fapt activitatea oamenilor din spatele acestor sisteme software și companii a crescut la o scară pe care nici măcar nu o bănuim în acest moment. Am întâlnit tot felul de softuri și servicii legate de facilitarea distribuirii conținutului de propagandă, de la fermele de boți, browsere care permit gestionarea a nenumărate conturi de rețele sociale, servicii VPN și multe altele. Toate au același autor – „frații” ruși”, avertizează organizația BG Elves în postarea preluată de publicația bulgară 24Chasa.
Odată cu apropierea sărbătorilor de iarnă, Laponia are, în schimb, alte probleme: ”supraturismul aterizează la casa lui Moș Crăciun”, după cum constată La Repubblica. La Rovaniemi, capitala Laponiei finlandeze, parcul de distracții cu tematică de iarnă, situat la granița cu cercul polar arctic, a devenit deja o instituție internațională, atrăgând în fiecare an peste 600.000 de persoane. Turiştii se distrează în zăpadă, fac o plimbare cu sania trasă de reni, savurează un cocktail într-un bar de gheață sau chiar îl întâlnesc pe Moș Crăciun, în locul care se prezintă drept „orașul natal oficial al Moșului”. Însă dacă acest lucru îi entuziasmează pe proprietarii de hoteluri și restaurante, precum și pe oficialii orașului, pentru că aduce mulți bani municipalităţii, nu toată lumea este mulțumită de asaltul vizitatorilor, care numeric depăşesc de 10 ori populația orașului, în fiecare an în perioada Crăciunului. Astfel ca și în alte zone supraaglomerate ale lumii, și aici locuitorii protestează împotriva supraturismului, plângându-se că în timpul sezonului de vârf, multe blocuri de locuinţe din centrul Rovaniemi sunt folosite pentru servicii de cazare și, prin urmare, nu mai sunt disponibile pentru uz rezidențial. Creșterea chiriilor pe termen scurt a dus la creșterea prețurilor în general, a alungat rezidenții pe termen lung și a transformat centrul orașului într-un „spațiu de tranzit pentru turiști”, sintetizează La Repubblica nemulțumirea locuitorilor din orașul natal al lui Moș Crăciun.