România are de plătit magistraților 10,6 miliarde de lei, restanțe salariale!

* „Menţionăm că PIB-ul pentru anul 2025 este de 1.902 miliarde lei. Raportând suma de 10,6 miliarde la această sumă, rezultă 0,6%”, a transmis Gyorgy Attila, subsecretar de stat în Ministerul Finanțelor

Criza de încredere în sistemul judiciar românesc nu mai este demult o excepție, ci o stare de fapt. Cel mai sensibil punct rămâne cel al privilegiilor materiale. În timp ce o mare parte a populației se zbate cu salarii insuficiente și taxe tot mai mari, corpul magistraților beneficiază de pensii speciale care depășesc cu mult venitul lunar al unei familii obișnuite. De zeci de mii de lei lunar, după doar 20–25 de ani de activitate, în timp ce restul românilor muncesc minimum 35 de ani pentru o pensie care rareori depășește 3.000 lei.

Nimeni nu contestă nevoia de a proteja statutul magistratului. Justiția nu poate funcționa fără independență și fără un nivel salarial care să descurajeze corupția. Dar actualul sistem a devenit nu o formă de protecție, ci o super-privilegiere ruptă de realitate.

O reformă reală ar presupune un sistem de pensii contributiv, completat de un bonus pentru statut, nu de pensii colosale fără legătură cu contribuția reală, transparentizarea totală a veniturilor și beneficiilor din sistem, salarii competitive, dar corelate cu performanța, nu doar cu vechimea, criterii clare de evaluare și mecanisme de responsabilizare.

10,6 miliarde lei – nota de plată pentru deciziile instanțelor

O altă dimensiune ignorată a crizei este impactul financiar uriaș al hotărârilor judecătorești privind drepturile salariale ale magistraților. Practic, instituțiile din sistemul de justiție au dat în judecată statul pentru diverse drepturi salariale – sporuri, majorări, indexări – iar statul, adică contribuabilul, trebuie acum să plătească.

Potrivit estimărilor oficiale, transmise de Ministerul Justiției,între 2025 și 2029, suma pe care România trebuie să o achite magistraților, în urma acestor hotărâri, este colosală - 10,6 miliarde lei! Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au de încasat 8.459.821 mii lei, cei de la Ministerul Justiției - 126.676 mii lei, Ministerul Public - 1.892.691 mii lei, Consiliul Superior al Magistraturii - 137.592 mii lei.

„Menţionăm că PIB-ul pentru anul 2025 este de 1.902 miliarde lei. Raportând suma de 10,6 miliarde la această sumă, rezultă 0,6%”, a transmis Gyorgy Attila, subsecretar de stat în Ministerul Finanțelor.

Este un procent uriaș. Mai mare decât bugetul anual al unor ministere. Mai mare decât multe programe pentru infrastructură, educație sau sănătate.

Iar această sumă nu reflectă nici investiții, nici reforme, nici servicii pentru cetățeni. Este strict costul retroactiv al unor interpretări salariale generos susținute de instanțe.

Soluția nu este demonizarea magistraților. Sistemul are profesioniști dedicați, oameni integri, care își fac meseria cu trudă și demnitate. Problema este lipsa unui cadru care să diferențieze meritele reale de privilegii nejustificate.

O reformă viabilă ar presupune regândirea completă a sistemului de pensii, limitarea abuzului de sporuri și compensații, evaluare profesională periodică, reală, mecanisme de sancționare pentru corupție și comportament neprofesionist, asumarea unui nou contract social între Justiție și societate.

Pentru că într-un stat modern, justiția nu poate fi o castă privilegiată și intangibilă, ci un sistem aflat în slujba cetățeanului.

10,6 miliarde lei reprezintă nu doar o statistică, ci un semnal de alarmă.
Un preț pe care îl plătim cu toții pentru un sistem care, de prea mult timp, și-a uitat menirea: să facă dreptate, nu să-și negocieze propriile privilegii. Daniel BACIU

 .