Scandal în sănătate: CNAS recunoaște disfuncții grave în imagistică

Dezvăluirile recente despre modul în care funcționează unele servicii de imagistică medicală din România au provocat un val de reacții la nivel național. În urma investigațiilor jurnalistice apărute în spațiul public, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) admite existența unor practici grave, chiar dacă le califică drept „izolate”, și recunoaște că acestea sunt rezultatul unor probleme structurale vechi de peste un deceniu.

Potrivit CNAS, situațiile în care parafele medicilor radiologi sunt utilizate impropriu, iar granița dintre sistemul public și cel privat devine neclară, nu sunt accidente administrative, ci efectul cumulativ al unui sistem care a funcționat ani la rând fără reforme reale, fără control eficient și fără transparență.

Reprezentanții CNAS anunță că au demarat un proces amplu de reorganizare a structurilor de control, prin comasarea acestora într-o structură națională unică. Scopul: trecerea de la controale formale, făcute „după ureche”, la un sistem bazat pe analiză de date, indicatori de risc și Business Intelligence.

Cu alte cuvinte, controalele nu vor mai veni la ani distanță după nereguli, ci vor urmări în timp real suprapuneri de program, raportări suspecte și activități nejustificate.

Banii, legați de nevoi reale, nu de rapoarte umflate

Una dintre cele mai importante schimbări anunțate este finalizarea, până la jumătatea acestui an, a noii Platforme Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS). Aceasta va permite, în premieră: verificarea suprapunerilor de programe ale medicilor, analiza automată a raportărilor de servicii medicale, integrarea feedback-ului pacienților, o platformă națională de programări online, care va face imposibilă „dublarea” investigațiilor, accesul medicilor curanți la imagini medicale brute (DICOM), nu doar la interpretări, pentru un control real al actului medical.

CNAS recunoaște că finanțarea spitalelor s-a bazat mult timp pe istoricul raportărilor, nu pe nevoile reale ale populației. Acest lucru ar urma să se schimbe. În viitor, spitalele vor fi finanțate în funcție de complexitatea serviciilor, competențele reale și cererea din teritoriu, inclusiv în județe precum Iași, unde presiunea pe sistem este constantă.

Un alt punct sensibil îl reprezintă teleradiologia. CNAS anunță că serviciile de telemedicină vor fi reglementate clar: tarife diferențiate, criterii de calitate, mecanisme de control și evaluare economică. Grupul de lucru pe acest subiect s-a întrunit chiar în ziua comunicatului oficial.

Poblemele reale: medici plecați, management pasiv, pacienți „plimbați”

CNAS nu ocolește nici adevăratele cauze ale crizei din sistem: exodul medicilor din spitalele publice către privat, plata jenant de mică a gărzilor, trimiterea pacienților din public în privat, pe trasee neclare, lipsa unei distribuiri echitabile a muncii în spitale, pasivitatea managerială și rolul formal al unor consilii de administrație.

Toate acestea au transformat pacientul într-o „monedă de schimb” și au erodat grav încrederea oamenilor în sistem.

În final, CNAS transmite că obiectivul principal rămâne recâștigarea încrederii pacienților, care trebuie să beneficieze de un traseu medical clar, sigur și echitabil, indiferent dacă ajung într-un spital public sau privat.

Pentru ieșeni, care se confruntă frecvent cu liste de așteptare, programări imposibile și suspiciuni legate de trimiterile „strategice” către privat, anunțurile CNAS sună promițător. Rămâne însă întrebarea esențială: va fi aceasta, în sfârșit, reforma reală sau doar o nouă promisiune bine ambalată? Nicoleta ZANCU