Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis vineri, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților. Decizia a fost adoptată cu 102 voturi din 102 ju

Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis vineri, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților. Decizia a fost adoptată cu 102 voturi din 102 judecători prezenți.

  Este pentru a doua oară în ultimele luni când instanța supremă atacă actul normativ care reglementează sistemul pensiilor de serviciu, după ce precedenta lege a fost declarată neconstituțională de CCR pe motive extrinseci, legate de procedura de adoptare.

 Ce au decis Secțiile Unite

Potrivit surselor MEDIAFAX, Înalta Curte a apreciat că există elemente de neconstituționalitate care justifică o nouă sesizare a CCR, în baza atribuțiilor prevăzute la art. 146 lit. a) din Constituție.

 În comunicatul transmis anterior ședinței, ICCJ preciza: „La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată ședința Secțiilor Unite ale Înaltei Curți (…) având ca obiect sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025).”

 În cadrul reuniunii au fost analizate textele proiectului de lege raportat la decizia anterioară a CCR și la dispozițiile constituționale privind statutul magistraților, vârsta de pensionare și principiul independenței justiției.

Ce prevede proiectul contestat

Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe proiectul (PL-x 522/2025), care modifică radical regimul pensiilor de serviciu:

• vârsta minimă de pensionare — 49 de ani până la 31 decembrie 2026;

• creșterea treptată a vârstei de pensionare până la vârsta standard din sistemul public (65 de ani);

• stabilirea unei vechimi totale de 35 de ani în muncă pentru pensionare;

• recalcularea bazei de calcul la 55% din media indemnizațiilor brute și sporurilor din ultimele 60 de luni;

• plafonarea netului pensiei la 70% din ultimul venit net;

• restrângerea drepturilor privind bonificația de 1% și actualizarea pensiei.

 Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, mai ales în privința impactului asupra independenței și stabilității carierei judecătorilor și procurorilor.

Context politic: opoziția a anunțat moțiune de cenzură

Adoptarea proiectului prin angajarea răspunderii a generat tensiuni în Parlament. Opoziția a anunțat că depune moțiune de cenzură, invocând:

•  lipsa dezbaterii parlamentare,

• nerespectarea recomandărilor corpului magistraților,

• riscul unor noi conflicte juridice cu CCR.

Ce urmează

În urma votului de astăzi, Înalta Curte va înainta sesizarea către Curtea Constituțională, care va analiza dacă noul proiect respectă:

•  decizia CCR din 20 octombrie,

• standardele constituționale privind statutul magistraților,

• principiul securității raporturilor juridice.

CCR va stabili termenul de judecată în perioada următoare. Până la soluționarea excepției, legea nu poate fi promulgată.