Soarele a preluat comanda energetică!

* energia fotovoltaică a devenit pentru câteva ore principala sursă de electricitate a României * la ora 6 dimineața, panourile fotovoltaice produceau doar câteva zeci de megawați, după numai trei ore, producția solară s-a multiplicat de peste 70 de ori! * totuși, țara a fost nevoită să importe curent pentru a ține aprinse luminile

Zi istorică pentru sistemul energetic național! În dimineața zilei de 30 iunie, România a trăit una dintre cele mai spectaculoase schimbări din ultimii ani în producția de energie electrică. Pentru câteva ore, soarele a învins toate celelalte surse de producție și a devenit principalul „motor” al Sistemului Energetic Național, depășind hidrocentralele, centralele pe gaze și cărbune și chiar energia nucleară.

În spatele acestei performanțe se ascunde însă și o realitate care ridică numeroase semne de întrebare. Deși panourile fotovoltaice produceau la capacitate impresionantă, România nu a reușit să își acopere integral consumul și a fost nevoită să importe aproape 900 MW de energie din rețelele vecine.

Datele oficiale ale operatorului național de transport al energiei electrice arată o imagine spectaculoasă a sistemului energetic. La ora 08:59, consumul instantaneu al României ajunsese la 6.609 MW, în timp ce producția internă era de doar 5.744 MW. Diferența, de 865 MW, provenea din importuri, ceea ce înseamnă că aproximativ 13% din energia consumată în acel moment venea din afara granițelor.

Surpriza dimineții - explozia producției fotovoltaice

Panourile solare produceau 1.685 MW, devenind cea mai importantă sursă de energie din România. Practic, aproape o treime din întreaga producție internă provenea direct de la soare, un lucru care până în urmă cu doar câțiva ani părea imposibil.

Hidrocentralele au rămas foarte aproape, cu 1.617 MW, demonstrând încă o dată că reprezintă coloana vertebrală a sistemului energetic românesc.

În schimb, centralele clasice au trecut în plan secund. Centralele pe gaze naturale produceau 729 MW, cele pe cărbune 686 MW, iar reactoarele nucleare furnizau aproximativ 682 MW, funcționând constant.

Marea surpriză negativă a venit însă din partea energiei eoliene.

În ciuda investițiilor uriașe realizate în ultimii ani în parcurile eoliene, lipsa vântului a redus aproape complet contribuția acestora. La aceeași oră, turbinele produceau doar 30 MW, adică mai puțin de un procent din întreaga producție internă.

Această prăbușire a energiei eoliene explică într-o mare măsură de ce România a fost obligată să importe energie, chiar într-o dimineață în care soarele producea la capacitate impresionantă.

Sistemul energetic, dependent de condițiile meteorologice

Cifrele arată și cât de repede se schimbă producția din sursele regenerabile.

La ora 6 dimineața, panourile fotovoltaice produceau doar câteva zeci de megawați. O oră mai târziu depășeau 300 MW. În jurul orei 8 treceau de 1.000 MW, iar înainte de ora 9 ajungeau la aproape 1.700 MW.

Practic, în numai trei ore, producția solară s-a multiplicat de peste 70 de ori.

Această evoluție spectaculoasă demonstrează cât de dependent devine sistemul energetic de condițiile meteorologice. Dacă cerul este senin, producția explodează. Dacă apar nori sau se lasă seara, energia disponibilă poate scădea la fel de rapid.

Tocmai de aceea, specialiștii spun că dezvoltarea accelerată a energiei regenerabile trebuie însoțită obligatoriu de investiții în capacități de stocare și în centrale flexibile care să poată interveni atunci când producția din sursele verzi scade brusc.

Un rol tot mai important începe să îl joace și sistemele de stocare a energiei. La momentul analizat, bateriile livrau în rețea aproximativ 257 MW, contribuind la echilibrarea sistemului și reducerea presiunii asupra operatorului național.

Noul model energetic - vulnerabil

Imaginea de ansamblu arată un sistem energetic aflat într-o transformare profundă.

Dacă în urmă cu un deceniu cărbunele și hidrocarburile dominau producția de electricitate, astăzi energia solară poate deveni, chiar și pentru câteva ore, lider absolut al producției naționale.

Totuși, datele arată și vulnerabilitatea acestui nou model energetic. În lipsa vântului și în condițiile unui consum ridicat, România continuă să depindă de importuri pentru a menține echilibrul sistemului.

Este imaginea unei tranziții energetice accelerate: un viitor în care panourile fotovoltaice produc tot mai multă electricitate, dar în care stabilitatea rețelei depinde încă de hidrocentrale, centrale convenționale, baterii și schimburile permanente de energie cu statele vecine.

Cifrele din această dimineață confirmă că revoluția energetică nu mai este un scenariu pentru viitor. Ea se produce chiar acum, iar soarele începe să schimbe regulile jocului în sistemul energetic al României.

Daniel BACIU