BANCUL ZILEI

 

Într-una din zile, Bulă trebăluia prin bucătărie. O clipă de neatenţie la tocat zarzavaturi şi sângele începe să curgă.

Ia repede o cârpă, înfăşoară degetul şi fuga la spital. Intră la Unitatea de Primire Urgențe şi vede două uşi: „Bolnavi” şi „Accidentaţi”. Ca un cetăţean disciplinat ce este, Bulă intră la „Accidentaţi”.

Acolo, ce să vezi? Alte două uşi: „Cu sângerare” şi „Fără sângerare”. Aşa cum era firesc intră la “Cu sângerare”.

Alte două uşi: „De importanţă vitală” şi „Fără importanţă vitală”. Deschide uşa „Fără importanţă vitală” şi se trezeşte iar în stradă…

Pleacă nervos acasă unde familia îl întreabă:

– Ei, Bulă, te-au tratat bine?

– Nu s-a uitat nimeni la mine, dar organizarea e beton!!!

 

Bulă, la doctor:
– Cum aș putea trăi 100 de ani?
– Fumați?!
– Nu!
– Beți?!
– Nu!
– Mâncați de la fast-food?!
– Nu!
– În acest caz, ce rost mai are să trăiți 100 de ani?!

 

Bulă se întoarce seara târziu de la școală. Taică-su îl vede și începe să-l certe:
– Unde ai fost, mă copilule, până la ora asta?!
– M-a oprit doamna dirigintă. M-a pedepsit.
– De ce?
– Pentru că nu am vrut să torn pe cineva.
– Bravo, Bulă! Așa te-am învățat. Onoarea trebuie să fie înainte de toate. Dar despre cine era vorba, pe cine voia să torni?
– Doamna profesoară voia să îi zic cine l-a omorât pe Mihai Viteazul. Dar stai calm, o vorbă n-a scos de la mine, tată!