„Cash-flow-ul” se prăbușește. Romania va trece prin turbulențe economice grave

Economistul Radu Georgescu aduce în atenția generală un indicator economic despre care se discută rar în spațiul public, deși specialiștii din piețele financiare îl urmăresc obsesiv. Nu deficitul bugetar, nu inflația și nici cursul valutar domină, în realitate, temerile investitorilor, ci un indicator mai puțin spectaculos pentru publicul larg: contul curent al României.

Datele publicate de Eurostat și confirmate ulterior de Banca Națională a României arată o realitate care ridică semne de întrebare serioase: România înregistrează, de ani buni, cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană.

Pe scurt, contul curent reprezintă „cash-flow-ul” unei țări în relația cu exteriorul. Este diferența dintre banii care intră în economie — exporturi, investiții, fonduri europene, servicii — și banii care ies: importuri, dividende trimise în afara țării, dobânzi și plăți către investitori străini.

Când deficitul devine foarte mare și persistent, economia începe să depindă tot mai mult de finanțare externă.

Iar aici apare problema.

Aproximativ 30 de miliarde de euro ies anual

Conform datelor oficiale, în 2024 deficitul de cont curent al România a depășit pragul de aproximativ 30 de miliarde de euro. Situația nu s-a schimbat semnificativ nici în 2025, potrivit statisticilor BNR.

Cu alte cuvinte, economia românească consumă constant mai multă valută decât produce.

Pentru investitori și bănci, acesta este unul dintre cei mai importanți indicatori de risc.

În timp ce țări din regiune precum Bulgaria, Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina sau Albania se împrumută mai ieftin în anumite perioade, România suportă costuri mai ridicate de finanțare.

Explicația invocată frecvent de analiști: dependența mare de euro. Când o economie are nevoie constantă de valută pentru a-și acoperi dezechilibrele externe, creditorii percep un risc mai mare și cer dobânzi mai ridicate.

În limbaj simplu: cine are nevoie urgentă de bani negociază mai greu.

Un semnal ignorat în dezbaterea publică

Conform economistului Radu Georgescu, în spațiul politic și mediatic, discuțiile sunt dominate de deficitul bugetar. Însă mulți economiști consideră că deficitul extern este chiar mai periculos pe termen lung, deoarece nu poate fi controlat exclusiv prin decizii interne.

El depinde de competitivitatea economiei: cât produce România, cât exportă și cât importă.

Iar în ultimii ani, importurile au crescut constant mai rapid decât exporturile.

Mesajele alarmiste vorbesc despre riscul unor turbulențe economice majore. Realitatea este mai nuanțată: un deficit mare de cont curent nu înseamnă automat criză, dar reprezintă un avertisment clar.

Economiile pot funcționa ani întregi cu dezechilibre externe, atât timp cât există finanțare — investiții străine, fonduri europene și acces la piețele internaționale. Problema apare atunci când încrederea investitorilor scade sau condițiile globale se înăspresc.

Atunci ajustarea devine inevitabilă: curs mai slab, consum redus sau creșteri economice mai lente.

O economie dependentă de importuri și finanțare externă înseamnă credite mai scumpe, presiune pe cursul valutar, investiții mai prudente, consum mai temperat.

Graficul contului curent nu este spectaculos și nu produce titluri zilnice, dar el spune o poveste esențială: România trăiește încă peste capacitatea sa de producție economică.

Iar întrebarea reală nu este dacă va veni o corecție, ci cât de dureroasă va fi atunci când va începe. Mircea SASU