BNR nu lasă leul din brațe!

* datorită atenției arătate de BNR, leul face față crizei politice și intrării în stagflație, la limita recesiunii economice, cu o creștere de 0% în primul trimestru, conform ultimelor date prezentate de INS, în special consecință a reducerii consistente a consumului

În această perioadă, evoluția leului este legată, mai ales, de nivelul aversiunii față de risc din piețele internaționale și mai puțin de situația economică și politică locală.

Piața valutară a luat în calcul creșterea ratei anuale a inflaţiei din mai la 10,85%, de la 10,71% în aprilie, încă de la prezentarea Raportului BNR asupra inflației prezentat la jumătatea lunii trecute.

Cu acel prilej, guvernatorul BNR preciza că prețurile vor „creşte până prin iulie. Nici noi nu ştim exact. Sunt mulţi factori. Probabil că se duce până la 11%”.

Astfel, datorită atenției arătate de banca centrală, leul face față crizei politice și intrării în stagflație și la limita recesiunii economice, cu o creștere de 0% în primul trimestru, conform ultimelor date prezentate de INS, în special consecință a reducerii consistente a consumului.

Săptămâna trecută, cursul euro a scăzut de la 4,2436 lei, la începutul ei, la 4,2353 lei, la sfârșitul ei, după creșterea de joi la 4,2390 lei. Tranzacțiile de vineri s-au realizat în culoarul 4,234 – 4239 lei.

Rămâne de văzut cum vor reacționa dealerii bancari la noua propunere de prim ministru prezentată de președintele Dan, venită după ce Eugen Tomac a renunțat la mandatul primit acum circa două săptămâni, și care poate provoca o scindare a PNL.

Piața monetară a rămas stabilă, în ciuda loviturii primite din partea Consiliului Concurenței, care a acuzat de rele practici cele 10 bănci ce formează „coșul” folosit de BNR pentru a anunța indicii ROBOR.

La sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut din nou la 5,91 la 5,92% iar cel la 12 luni s-a stabilizat de la începutul lui martie la 5,97%.

Hotărârea luată joi de BCE de a majora dobânda de politică monetară, cea pentru facilitatea de depozit, de la 2 la 2,25%, prima creștere decisă din septembrie 2023, a avut darul de a aprecia ușor euro, care a urcat la sfârșitul săptămânii la 1,1557 – 1,1590 dolari și a închis în piața americană la 1,1569 dolari. Majorarea a venit în condițiile în care inflația din zona euro depășește pragul de 3%, peste ținta de 2% a BCE, ceea ce deschide drumul pentru alte două noi creșteri, conform analiștilor.

În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,5565 lei, la începutul săptămânii, la 4,5194 lei, la sfârșitul ei.

Media francului elvețian a fluctuat între 5,6717 și 5,7073 lei, cea de vineri fiind stabilită la 5,6813 lei. Lira sterlină a scăzut la sfârșitul săptămânii de la 6,0714 la 6,0646 lei, față de 6,0676 lei, la începutul ei.

După scăderea de joi la un minim de 4.023 dolari/uncie metalul galben a recuperat la sfârșitul săptămânii terenul pierdut și a urcat la 4.169 – 4.247 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur a urcat de la 597,8799 lei la 613,6642 lei, în scădere față de începutul săptămânii când gramul s-a situat la 628,8126 lei.

La sfârșitul săptămânii, bitcoin se tranzacționa în culoarul 64.198 – 64.659 dolari, față de un minim de circa 60.500 dolari atins marțea trecută. Ethereum fluctua între 1.669 și 1.688 dolari, după ce a scăzut la jumătatea săptămânii aproape de pragul de 1.600 dolari.