Limba română, sub lupa cercetătorilor din zece țări, la Iași

* peste 100 de lucrări științifice aduc în atenție evoluția limbii române, identitatea culturală și efectele migrației * cercetători din Europa și Asia participă la o reuniune internațională organizată de Academia Română

Cum se transformă limba română într-o lume dominată de comunicarea digitală, migrație și inteligență artificială? Între 28 și 30 octombrie 2026, Iașul găzduiește cea de-a XXV-a ediție a Simpozionului internațional „Limbă, cultură și identitate românească”. Evenimentul reunește specialiști din zece țări și include 110 comunicări științifice, de la lingvistică și istorie literară până la remigrație și identitate culturală.

Limba română, între tradiție și schimbările lumii digitale

Limba română se schimbă odată cu societatea. Termenii englezești pătrund în vocabularul profesional și în conversațiile cotidiene, platformele digitale favorizează exprimarea rapidă, iar migrația aduce în contact comunități care folosesc româna în medii lingvistice diferite. Inteligența artificială introduce o altă provocare: producerea și traducerea automată a textelor, cu implicații pentru corectitudinea și diversitatea exprimării. Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, din cadrul Academiei Române – Filiala Iași, organizează, în colaborare cu Asociația Culturală „A. Philippide”, ediția a XXV-a a reuniunii internaționale, inclusă în programul Zilelor Academice Ieșene.

Cele 110 comunicări sunt repartizate în secțiuni dedicate lingvisticii, istoriei literare, memorialisticii, culturii și identității, dar și remigrației. Diversitatea temelor arată că cercetarea limbii depășește analiza vocabularului și a regulilor gramaticale, urmărind inclusiv relația dintre exprimare, memorie și apartenență culturală.

Cercetători din Japonia, Italia și alte opt țări vin la Iași

Dimensiunea internațională reprezintă unul dintre punctele importante ale ediției din acest an. Participă specialiști din România, Albania, Anglia, Italia, Japonia, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, Serbia și Spania. Din România sunt anunțați cercetători, profesori universitari, doctoranzi și masteranzi din 11 centre academice, printre care București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov, Suceava și Constanța.

Printre invitații care vor susține prelegeri se numără Emma Tămâianu-Morita, de la Universitatea Kindai din Osaka, Horațiu Catalano, de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Marina Puia-Bădescu, de la Universitatea din Novi Sad, și specialiști ai Universității din Torino. Participă și Florenca Stafa, de la Universitatea „Aleksander Xhuvani” din Albania.

Prezența cercetătorilor din spații geografice atât de diferite oferă posibilitatea comparării modului în care limba și cultura română sunt studiate, predate și păstrate în afara granițelor țării.

Migrația schimbă felul în care este vorbită româna

Una dintre secțiunile anunțate, „Remigrație”, deschide o temă cu implicații directe pentru familiile românești. Copiii care cresc în străinătate pot utiliza zilnic două limbi, uneori cu niveluri diferite de competență. Revenirea în România presupune adaptare școlară și lingvistică, iar contactul permanent dintre română și limbile țărilor de adopție poate influența vocabularul și exprimarea. Ajunsă la ediția a XXV-a, reuniunea confirmă rolul Iașului în cercetarea filologică românească. Miza depășește conservarea patrimoniului lingvistic: înțelegerea felului în care româna evoluează, circulă între comunități și se adaptează unei societăți în care tehnologia schimbă tot mai rapid comunicarea.

Teona SOARE