Municipalitatea dă 500.000 de lei pe o scenă la Nisporeni, în timp ce bugetul local este sub presiune

* problema, însă, nu este dacă relația cu Republica Moldova trebuie susținută, ci dacă alocarea celor 500.000 de lei este cea mai potrivită utilizare a banilor ieșenilor în acest moment

Primăria Iași vrea să trimită jumătate de milion de lei peste Prut pentru reconstruirea unei scene în parcul central din Nisporeni. Proiectul este prezentat drept un gest de consolidare a relațiilor culturale dintre România și Republica Moldova, însă contribuția financiară pare prea puțin justificată, în condițiile restricțiilor bugetare și ale numeroaselor nevoi ale municipiului.

Potrivit proiectului de hotărâre, municipalitatea ieșeană urmează să încheie un acord de finanțare cu orașul Nisporeni pentru reconstruirea scenei istorice a Cenaclului „Mihai Eminescu”, amplasată în Parcul Central. Contribuția Iașului ar urma să fie de 500.000 de lei, iar proiectul are o valoare totală de aproximativ 1,26 milioane de lei românești.

Restul finanțării, echivalentul a aproximativ 2,9 milioane de lei moldovenești, ar urma să fie asigurat de autoritățile din Nisporeni. Cu alte cuvinte, Iașul ar suporta o parte importantă din costul unei investiții realizate în afara granițelor României.

Prietenie peste Prut, dar ce rămâne pentru ieșeni?

Argumentul administrației locale este consolidarea relațiilor dintre cele două comunități, legate prin limbă, istorie și cultură. Iașul și Nisporeni au încheiat un acord de înfrățire în mai 2026, iar finanțarea scenei este prezentată ca o continuare a colaborării.

Dimensiunea culturală a proiectului este incontestabilă, însă rămâne de discutat oportunitatea cheltuielii. În condițiile în care administrațiile publice se confruntă cu presiuni asupra bugetelor, fiecare sumă alocată trebuie cântărită în raport cu prioritățile comunității care o plătește.

Cei 500.000 de lei nu reprezintă costul total al investiției, dar sunt bani din bugetul local al Iașului. Proiectul de hotărâre indică sursa finanțării, însă documentația prezentată nu oferă o comparație cu alte nevoi locale și nici o evaluare a beneficiilor concrete pe care ieșenii le-ar putea obține în urma acestei contribuții.

Susținerea unor proiecte culturale peste Prut poate consolida parteneriate și legături istorice. Dar asta nu elimină necesitatea unei justificări economice și bugetare clare, mai ales atunci când banii publici sunt limitați.

Deocamdată, finanțarea este propusă printr-un proiect de hotărâre, iar primarul ar urma să fie împuternicit să semneze acordul. Problema, însă, nu este dacă relația cu Republica Moldova trebuie susținută, ci dacă alocarea celor 500.000 de lei este cea mai potrivită utilizare a banilor ieșenilor în acest moment. Carmen DEACONU