Brambureala politică ne costă tot mai scump

Tensiunile politice din ultimele luni pun o mare presiune asupra mediului economic, investițional și al cursului de schimb, evoluție amendată de marile agenții de rating. Vineri, agenția Fitch a menținut ratingul de ţară al României la BBB- cu perspectivă negativă, notă identică cu cea anunțată în decembrie trecut.

Menținerea perspectivei negative a fost pusă pe seama incertitudinii politice, considerând că durabilitatea actualei coaliţii de guvernământ este incertă şi că presiunile vor fi ridicate, mai ales în timpul campaniei prezidenţiale, ceea ce ar putea întârzia măsurile suplimentare de consolidare fiscală.

Guvernatorul BNR a afirmat la prezentarea ultimului raport asupra inflaţiei, că „ne pregătim pentru un scenariu postalegeri prezidenţiale. Suntem deja pregătiţi pentru aceste ieşiri de capital, de fapt diminuarea intrărilor de capital. (...) Bineînţeles că are impact asupra echilibrului pe piaţa valutară. Noi îl acoperim. Suntem pregătiţi. Nu este momentul pentru a ne gândi la o reducere de rată de politică monetară pentru că acest lucru, în condiţiile actuale de fluctuaţii puternice, incertitudini, poate să sune ca o invitaţie la presiuni în sensul deprecierii leului“.

Afirmația vine în contextul în care in­vestitorii străini şi-au redus expunerea pe titlurile de stat româneşti iar perspectivele negative au scumpit semnificativ costurile de împrumut, în condițiile în care Finanțele au programat pentru acest an emisiuni de eurobonduri (denominate în euro sau dolari) în valoare de 13 miliarde euro

România s-a împrumutat recent, pe 12 ani, cu 1,25 miliarde dolari pentru care a acceptat o dobândă de 7,5%/an, respectiv 1,4 miliarde euro scadente la 5 ani, la o dobândă de 5,25%/an și 1,4 miliarde euro cu scadența la 9 ani la o dobândă de 6,25%/an.

Începând cu septembrie 2023, când a fost atins recordul de 4,9783 lei, banca centrală a monitorizat piața valutară. Atenția s-a amplificat în 2024 și a continuat în acest an, ea fiind motivată de alegerile parlamentare și prezidențiale dar și de perspectiva declanșării unui război comercial la nivel mondial, declanșat de administrația Trump.

Tranzacțiile din piața valutară s-au realizat săptămâna trecută în culoarul 4,977 – 4,9775 lei, ceea ce a făcut ca media euro să „crească” de la 4,9770 lei, la începutul ei, la 4,9773 lei, în ședința de vineri.

Reglarea lichidității din piața monetară a stabilizat nivelul indicilor ROBOR. Vineri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,0% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Euro a profitat de scăderea vânzărilor de locuințe noi din Statele Unite și s-a apreciat până la 1,0507 dolari. Vineri, cotațiile au scăzut pe piața americană, care s-a închis la 1,0458 dolari, investitorii protejându-se înainte de alegerile parlamentare din Germania. În plan local, cursul monedei americane s-a mișcat între 4,7452 și 4,7764 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,7543 lei.

Aprecierea euro din ultimele zile a majorat plasamentele în moneda elvețiană iar cursul acesteia a urcat vineri de la 5,2843 la 5,2911 lei. La rândul ei, lira sterlină a crescut la 6,0152 lei, maxim al ultimelor circa două luni.

Prețul gramului de aur a atins joi un nou record de 452,3179 lei, evoluție determinată de aprecierea metalului galben la un nou maxim de 2.945,50 dolari/uncie. La sfârșitul săptămânii, deprecierea monedei americane și a unciei la 2.914 – 2.948,90 dolari au coborât prețul gramului la 447,9253 lei.

Bitcoin s-a tranzacționat la finalul săptămânii între 94.900 și 99.500 dolari iar ethereum s-a mișcat în culoarul 2.600 – 2.800 dolari. Analiză transmisă de Agenția Domus M&D