Ratingul de țară se ține într-un fir de păr

* „Datoria publică va depăşi 60% din PIB până în 2027, iar nota de plată cu dobânzile a Guvernului se va situa probabil în jur de 8% din venituri, pe termen mediu”, a transmis agenția Standard & Poor's, care a menținut ratingul la „BBB-/A-3” și a înrăutăţit perspectiva de la stabilă la negativă, următorul pas fiind trecerea la categoria „junk” (gunoi), nerecomandat investițiilor

Superanul electoral 2024, care se va încheia la jumătatea lui mai, a încărcat nota de plată a României pentru mulți ani, prin darurile „pe datorie” la care a recurs coaliția PSD-PNL, ce au împins deficitul bugetar la 8,6 – 8,7% din PIB.

La sfârșitul anului trecut, agenția Fitch anunța confirmarea ratingului datoriei României la „BBB-”, dar schimba recomandarea de investiție de la stabil la negativ.

Vineri seară, la rândul ei, agenția Standard & Poor's (S&P) a menținut ratingul la „BBB-/A-3” și a înrăutăţit perspectiva de la stabilă la negativă, următorul pas fiind trecerea la categoria „junk” (gunoi), nerecomandat investițiilor.

S&P a atras atenția asupra situației politice, care va întârzia consolidarea bugetară. „În absenţa unor măsuri suplimentare, ne aşteptăm ca deficitele să nu scadă sub 6% din PIB înainte de 2028. Datoria publică va depăşi 60% din PIB până în 2027, iar nota de plată cu dobânzile a Guvernului se va situa probabil în jur de 8% din venituri pe termen mediu”, se arată în comunicatul de presă al agenției.

Moody’s este următoarea agenție care urmează să anunțe situația ratingului României, care se află încă la „Baa3” cu perspectiva stabilă.

Înrăutățirea notelor acordate țării noastre se reflectă în creșterea dobânzilor la care se poate împrumuta guvernul atât din piața locală cât și externă.

Joi, Trezoreria a redeschis o emisiune de titluri de stat, cu scadența în ianuarie 2026. Valoarea programată a emisiunii a fost de 800 milioane lei, însă Finanțele au decis să se împrumute cu 1,307 miliarde lei pentru ca va plăti dobândă medie anuală de 7,03%.

Statul și-a propus să atragă în ianuarie circa 5,8 miliarde lei și s-a împrumutat deja de la începutul anului cu peste 4,8 miliarde lei.

Decizia BNR de a menține rata de referință de la 6,5%/an, nivel stabilit în august 2024, împrumuturile directe de la bănci la care recurge Trezoreria, care au înjumătățit lichiditatea din piață, la 20 – 30 miliarde lei, cât și nivelul ridicat al inflației, care nu coboară sub 5%, sunt tot atâtea motive pentru dealeri să ridice nivelul indicilor ROBOR, ceea ce afectează buzunarele celor care au luat credite înainte de mai 2019.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a urcat de la 5,94 la 5,96%, față de 5,55%, la începutul lui noiembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 6,01 la 6,02% iar cel la 12 luni de la 6,11 la 6,12%.

Monitorizarea pieței și intervențiile punctuale ale BNR țin cursul euro sub 4,9783 lei, maxim istoric atins în 19 mai 2023. Joi, media monedei unice a scăzut de la 4,9768 la 4,9763 lei, iar cotațiile au stagnat la 4,976 – 4,977 lei.

Poziția moderată a președintelui Trump la începutul mandatului său în privința majorării taxelor la importurile din China și Uniunea Europeană, au depreciat dolarul, a cărui medie a scăzut de la 4,8238 la 4,7609 lei, și a urcat joi la 4,7792 lei. Evoluția descendentă poate continua și săptămâna aceasta, după ce euro a crescut vineri la 1,0412 – 1,0523 dolari și a închis piața americană la 1,0493 dolari.

Prețul gramului de aur a atins joi un nou maxim istoric de 422,7614 lei. Tendința ar putea continua și în zilele următoare, uncia crescând vineri până la 2.786,20 dolari.

Bitcoin a atins lunea trecută un maxim de 109.024 dolari, nivel pe care nu l-a mai depășit în următoarele ședințe. Analiză transmisă de Agenția Domus M&D