Rezervele de cash devin principala formă de „investiție” a românilor!

* în logica economică clasică, banii ținuți „la saltea” sau în conturi neproductive nu sunt investiție în sensul propriu, dar în percepția publică actuală, ei devin echivalentul siguranței absolute într-un mediu perceput ca instabil

Românii își repoziționează radical busola financiară: nu mai caută câștigul rapid, ci supraviețuirea predictibilă. Iar datele unui sondaj tbi bank conturează o imagine aproape simptomatică pentru 2026 - o populație care se retrage strategic din zona riscului și se refugiază în instrumente financiare percepute ca „sigure”.

Rezervele de cash devin, surprinzător sau nu, principala formă de „investiție” declarată, cu peste jumătate dintre respondenți orientați spre lichiditate imediată. În logica economică clasică, banii ținuți „la saltea” sau în conturi neproductive nu sunt investiție în sensul propriu, dar în percepția publică actuală, ei devin echivalentul siguranței absolute într-un mediu perceput ca instabil.

În același registru al prudenței, pensiile private și titlurile de stat câștigă teren, semn că o parte a populației încearcă să își construiască un orizont de stabilitate pe termen lung, chiar dacă randamentele nu sunt spectaculoase. În schimb, activele volatile - criptomonedele, forexul sau chiar metalele prețioase - rămân în coada preferințelor, aproape marginale într-o economie în care apetitul pentru risc pare să fi fost suspendat temporar.

Ceea ce se conturează însă dincolo de cifre este o schimbare de mentalitate: românii nu mai par interesați de „creștere agresivă”, ci de control și predictibilitate. Peste o treime declară explicit că evită riscul, iar alții îl acceptă doar condiționat, filtrat prin siguranță percepută și context. Este o formă de investiție defensivă, în care decizia financiară devine mai apropiată de gestionarea anxietății decât de urmărirea profitului.

Interesant este și modul în care se iau deciziile: o combinație de autonomie și consultare. Oamenii nu resping complet expertiza, dar nici nu o mai externalizează complet. Consultă, compară, analizează - apoi decid individual, ceea ce indică o maturizare parțială a comportamentului financiar, dar și o doză de neîncredere în intermediari.

În fundal, rămâne o concluzie clară: 2026 nu este anul investițiilor curajoase, ci al conservării. Nu anul expansiunii financiare, ci al protecției. Iar acest tip de comportament, odată instalat, are tendința să se prelungească mult dincolo de ciclul economic care l-a generat. Raluca STROE