Românii economisesc din frică

Un studiu realizat luna trecută arată imaginea unei societăţi care încearcă mai degrabă să se protejeze decât să construiască avere – românii economisesc de frică de scumpiri, de pierderea locului de muncă, de facturi tot mai mari şi de sentimentul că, într-o economie instabilă, orice dezechilibru îi poate împinge rapid într-o situaţie critică.

Doar patru din zece români spun că au în prezent economii sau investiţii active. Restul trăiesc într-un echilibru financiar fragil, în care veniturile abia reuşesc să acopere cheltuielile curente. În spatele cifrelor se conturează o realitate apăsătoare: economisirea a devenit un lux accesibil în principal celor din marile oraşe, persoanelor cu studii superioare şi celor cu venituri ridicate. În mediul rural şi în categoriile sociale vulnerabile, posibilitatea de a pune bani deoparte devine tot mai redusă.

Poate cel mai relevant indicator al anxietăţii financiare este motivul pentru care oamenii aleg să economisească. Nu pentru investiţii, nu pentru dezvoltare personală sau independenţă financiară, ci pentru protecţie. 86% dintre cei care reuşesc să pună bani deoparte spun că fac acest lucru pentru situaţii neprevăzute şi pentru siguranţă personală. Doar 13% afirmă că urmăresc acumularea de avere sau creşterea financiară. Practic, românii nu mai economisesc pentru a deveni mai bogaţi, ci pentru a nu deveni vulnerabili.

Studiul arată şi cât de limitată este, de fapt, capacitatea reală de economisire. Cei mai mulţi dintre cei care reuşesc să pună bani deoparte economisesc maximum 10% din venituri, iar media ponderii economisite este de aproximativ 12%. Într-un context marcat de inflaţie şi creşterea constantă a costului vieţii, aceste rezerve sunt insuficiente pentru a oferi stabilitate pe termen lung.

Mai grav este că aproape o treime dintre cei care au economii declară că ar putea rezista mai puţin de trei luni dacă veniturile lor s-ar opri brusc. Practic, milioane de oameni se află la doar câteva salarii distanţă de dificultăţi financiare majore. Doar 19% afirmă că ar putea supravieţui mai mult de un an exclusiv din economii.

Comportamentul financiar al românilor rămâne unul profund defensiv. Cei mai mulţi aleg forme simple şi accesibile de economisire. Aproximativ 60% folosesc depozite bancare sau conturi de economii, însă un procent uriaş, 42%, preferă să păstreze numerar în casă. Lipsa de încredere în stabilitatea economică şi teama de pierdere îi determină pe mulţi să considere banii lichizi cea mai sigură variantă.

În paralel, românii continuă să prefere activele tangibile. Aurul şi investiţiile imobiliare sunt percepute drept cele mai sigure metode de protecţie împotriva inflaţiei şi a devalorizării banilor. În schimb, produsele financiare mai complexe rămân accesate de un segment redus al populaţiei.

Toate aceste comportamente sunt influenţate direct de contextul economic. România rămâne una dintre puţinele ţări europene cu o rată negativă de economisire, de minus 1%, în timp ce media Uniunii Europene este de aproximativ 15%. Practic, la nivel general, populaţia cheltuieşte mai mult decât reuşeşte să economisească. Această situaţie reflectă presiunea uriaşă exercitată de inflaţie, costurile ridicate şi nivelul insuficient al veniturilor. Raluca STROE