Românii, împinși înapoi spre birouri! Noua strategie a marilor companii

* aproape jumătate dintre companii se așteaptă ca angajații să fie prezenți fizic la birou 3-4 zile pe săptămână * este un pas clar înapoi de la libertatea totală din perioada pandemiei și un semnal că marile organizații nu mai sunt dispuse să lase controlul complet în mâinile angajaților

După ani în care munca de acasă părea să fi devenit noua normalitate, realitatea din 2026 arată complet diferit. În spatele ușilor închise ale marilor corporații se conturează o schimbare majoră: angajații sunt chemați la birou, iar modelul hibrid devine noua „normă impusă”.

Un sondaj realizat de Colliers scoate la iveală o tendință care nu mai poate fi ignorată: aproape jumătate dintre companii se așteaptă ca angajații să fie prezenți fizic la birou 3-4 zile pe săptămână. Este un pas clar înapoi de la libertatea totală din perioada pandemiei și un semnal că marile organizații nu mai sunt dispuse să lase controlul complet în mâinile angajaților.

Paradoxul este uriaș și greu de ignorat: deși peste jumătate dintre companii recunosc că birourile sunt mai puțin ocupate decât înainte, trei sferturi refuză să renunțe la ele.

De ce această încăpățânare? Pentru că biroul nu mai este doar un spațiu fizic – a devenit un simbol al controlului, al culturii organizaționale și al puterii de a aduce oamenii împreună.

În loc să reducă suprafețele și costurile, companiile aleg o strategie surprinzătoare: optimizează, redesenează, reinventează. Extinderile sunt rare, iar reducerile semnificative aproape inexistente. Este o mișcare calculată, care arată că marile organizații joacă pe termen lung.

Modelul hibrid nu doar că a supraviețuit – el s-a consolidat și devine regula de bază.

În timp ce aproape jumătate dintre companii cer prezență 3-4 zile pe săptămână, alte peste 30% merg pe varianta mai flexibilă, cu 1-2 zile la birou. Modelele extreme sunt pe cale de dispariție.

Rezultatul este un sistem fragmentat, aproape imprevizibil: birouri aglomerate în anumite zile și aproape pustii în altele. Doar 36% dintre companii descriu atmosfera ca fiind „vibrantă”, în timp ce restul recunosc că spațiile sunt mai degrabă liniștite, uneori chiar goale.

În mod surprinzător, companiile nu aleg calea directă. Deși ar putea oferi bonusuri sau stimulente financiare, foarte puține o fac. În schimb, mizează pe metode mai subtile: evenimente interne care creează presiune socială, reguli clare de prezență, spații modernizate, mai attractive.

Și totuși, peste jumătate dintre companii nu introduc nicio măsură specială, bazându-se pe disciplină și pe revenirea treptată la „normal”.

Este o strategie riscantă, care ar putea genera tensiuni în anii următori.

Dincolo de cifre și strategii, adevărata luptă se dă pe un teren mai subtil: controlul și wellbeing-ul angajaților.

Datele arată o societate împărțită: unii angajați au prosperat lucrând de acasă, alții au resimțit izolare și scădere a productivității.

Ca răspuns, două treimi dintre companii au introdus programe de wellbeing – de la terapie și coaching până la activități sociale.

Totul indică un singur lucru: nu mai există întoarcere la trecut, dar nici libertatea totală nu mai este posibilă.

Rămâne de văzut cine va dicta, în final, regulile – angajatul sau angajatorul. Raluca STROE