Transelectrica, în centrul unui nou scandal financiar!

Statul român, prin Transelectrica, va achita peste 4,8 milioane de lei, adică aproximativ 1 milion de euro, către doi foști directori, după ce a pierdut un proces arbitral internațional.

Transelectrica, compania care gestionează rețeaua națională de electricitate, se confruntă cu o nouă lovitură financiară. De această dată, Centrul de Arbitraj de la Viena a decis că foștii directori Marcu Corneliu Bogdan și Miu Andreea Mihaela, revocați înainte de finalul mandatului în iunie 2021, au dreptul la despăgubiri substanțiale. Compania trebuie să le plătească sume considerabile pentru această revocare înainte de termen.

Despăgubiri consistente după arbitraj

Suma totală pe care Transelectrica trebuie să o achite depășește 4,8 milioane de lei. Din această sumă, 3,79 milioane de lei reprezintă compensații pentru perioada de mandat neexecutată. Restul include 652.266 lei pentru componente variabile ale remunerației și cheltuieli de judecată, la care se adaugă 125.901 euro și 45.011 lei, toate acestea ducând la impactul financiar menționat. Compania a transmis că această plată afectează lichiditatea și rezultatele financiare. Practic, banii ies direct din conturile Transelectrica și reduc profitul. Însă problema nu se oprește aici. Aceste despăgubiri vin într-un context mai larg, în care litigiile pierdute par să devină o obișnuință pentru companie.

Val de procese și guvernanță sub semnul întrebării

Acest caz nu este singular. Transelectrica se confruntă cu mai multe dispute juridice internaționale, toate pornite după deciziile de revocare din 2021. Și alți foști directori sau membri ai Consiliului de Supraveghere au câștigat procese similare, compania fiind obligată să achite despăgubiri importante. Aceste pierderi constante pun presiune pe guvernanța corporativă a companiei. De ce pierde Transelectrica atât de des? Este o întrebare legitimă, având în vedere că vorbim de o companie strategică, cu o capitalizare de 6,2 miliarde de lei. 

Litigiile adunate costă milioane și ridică semne de întrebare despre transparența și eficiența administrării banilor publici. Mulți se întreabă dacă resursele companiei sunt gestionate cu responsabilitate.

Bonusuri, clauze și salarii majorate ilegal

Pe lângă procesele pierdute, gestiunea internă a Transelectrica ridică alte semne de întrebare. În perioada 2020-2022, compania a acordat bonusuri și prime considerate nejustificate, în valoare de aproape 29 de milioane de lei. Aceste sume au fost distribuite conducerii prin diverse comitete. Un alt exemplu relevant: conducerea primea lunar 780 de euro pentru chirie, deși mulți aveau deja locuințe în apropiere. Curtea de Conturi a remarcat acest aspect în raportul său din 2023, subliniind lipsa de justificare pentru astfel de plăți. Transelectrica a inclus în contractele de mandat o clauză de neconcurență, plătită cu echivalentul a 12 indemnizații lunare brute la încetarea contractului. Însă, fiind operator unic de transport al energiei, compania nu are concurență reală pe piață, ceea ce face această clauză inutilă, după cum a evidențiat Curtea de Conturi.

Curtea de Conturi a mai descoperit că remunerarea directoratului și a membrilor Consiliului de Supraveghere nu a respectat Ordonanța de Urgență 109/2011 privind guvernanța corporativă. Indemnizația fixă brută a membrilor Consiliului de Supraveghere a crescut de la 13.976 lei pe lună la 15.532 lei pe lună, producând o pagubă de 67.000 lei. Pentru membrii Directoratului, indemnizația a fost majorată de la 46.567 lei la 55.050 lei pe lună, ceea ce a dus la o pierdere suplimentară de 85.000 lei.

Probleme la angajări și lipsă de transparență

Curtea de Conturi a analizat și procesul de recrutare și promovare la Transelectrica, constatând că nu au fost respectate toate condițiile legale și regulamentele interne. În evaluarea candidaților au lipsit transparența și criteriile uniforme, iar pentru aceeași funcție s-au aplicat cerințe diferite de vechime și studii. Mai mult, persoane care nu îndeplineau cerințele din fișa postului au fost numite temporar în funcții de conducere, fie că erau angajați sau detașați. Aceste practici ridică semne de întrebare despre corectitudinea procesului de angajare în cadrul companiei. În același context, Hidroelectrica, Imprimeria Națională și alte 12 companii de stat au fost sancționate de Agenția Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice pentru lipsă de transparență. Statul are dreptul să verifice modul de administrare al acestor companii și cere raportări clare privind conducerea, numirile și respectarea procedurilor legale.

O privire spre viitorul Transelectrica

Transelectrica se află într-o situație complicată, cu pierderi financiare semnificative din litigii și probleme de guvernanță semnalate de Curtea de Conturi și alte instituții. Presiunile financiare generate de despăgubiri și de practici interne discutabile se adaugă la provocările deja existente. Deși compania este vitală pentru sistemul energetic național, modul în care gestionează resursele și procesele interne ridică tot mai multe întrebări. Este clar că este nevoie de o guvernanță mai riguroasă și de mai multă transparență.

În cele din urmă, banii pentru aceste despăgubiri și bonusuri provin din veniturile companiei, iar Transelectrica este deținută de stat. Indirect, costurile sunt suportate de contribuabili. Rămâne de văzut dacă aceste probleme vor fi rezolvate și dacă administrarea companiilor de stat va deveni mai responsabilă. Cert este că situația de la Transelectrica ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toate companiile publice care administrează resurse și bani ai statului.