VIDEO| ”Construcția Autostrăzii Unirii (A8) merge mai departe! Tensiunile dintre UMB și CNIR au fost depășite!

Dorinel Umbrărescu, patronul firmei de construcții UMB, a solicitat rezilierea a două dintre cele mai importante contracte atribuite de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). El ceruse rezilierea pentru lotul 2A Ditrău – Grințieș, în valoare de 1,2 miliarde de euro, dar și pentru lotul 1C Sărățeni – Joseni. În urma discuțiilor dintre Dorinel Umbrărescu și CNIR, dar și la intervenția ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, situația s-a rezolvat, astfel că Autostrada Unirii, cea care va uni mai multe regiuni ale țării noastre, va merge mai departe.   

”Construcția Autostrăzii Unirii (A8) merge mai departe!

Tensiunile dintre UMB și CNIR au fost depășite!  

UMB, cel mai puternic constructor din România, are capacitatea să gestioneze toate contractele asumate.”, scrie Sorin Grindeanu. 

Grindeanu a explicat că Dorinel Umbrărescu a constituit garanția necesară și lucrările vor merge mai departe.  ”UMB-ul cred că este compania cu cei mai mulți kilometri în lucru din Europa, undeva spre 400 de kilometri, în acest moment, kilometri contractați și aflați în lucru. Acolo este o discuție pe A8 pe constituirea unor sume ca și garanție. Pot să vă comunic că începând de ieri dimineață, pentru că mie nu-mi place să anunț chestiuni care țin de organizarea internă, dar pot să vă anunț că domnul Umbrărescu a constituit aceea garanție de 1,5 și lucrurile au fost depășite”, a declarat Sorin Grindeanu. Umbrărescu dorea să renunțe la un tronson din Autostrada Unirii

UMB dorea să renunțe nu doar la contractul deja semnat pentru lotul 2A Ditrău – Grințieș, în valoare de 1,2 miliarde de euro, ci și la cel pentru lotul 1C Sărățeni – Joseni, unde fusese desemnat câștigător cu singura ofertă depusă, de aproximativ 1 miliard de euro. Motivul invocat: condițiile contractuale impuse de CNIR, mai ales cuantumul garanției de bună execuție. Miza financiară: 26,4 milioane de euro. UMB a notificat oficial CNIR cu privire la dorința de a rezilia contractul pentru lotul Ditrău – Grințieș și de a nu mai semna contractul pentru lotul Sărățeni – Joseni. În ambele cazuri, grupul Umbrărescu invocă lipsa de încredere în conducerea CNIR și un climat de colaborare pe care îl consideră „defectuos”, „abuziv” și lipsit de transparență.

Într-o adresă transmisă autorității, UMB arată că „actualul cadru de colaborare cu CNIR nu reflectă un veritabil parteneriat, așa cum este consacrat de legislația în vigoare și de așteptările legitime ale ambelor părți implicate”, și acuză „încălcări grave, repetate și continue” ale prevederilor legale și ale principiilor de atribuire a contractelor publice.

Garanția de bună execuție – mărul discordiei

  În centrul scandalului se află garanția de bună execuție (GBE) cerută de CNIR pentru ambele contracte. Aceasta reprezintă o sumă blocată într-un cont special pe întreaga perioadă de derulare a contractului (în acest caz, 54 de luni), ca o asigurare pentru calitatea lucrărilor executate.

Pentru lotul 2A, CNIR cere o garanție inițială de 1,5% din valoarea contractului, adică 22 milioane de euro cu TVA. Pentru lotul 1C, suma ajunge la 17,6 milioane de euro. În total, UMB ar trebui să blocheze 39,6 milioane de euro. Constructorul a cerut ca această sumă să fie redusă la 0,5%, ceea ce ar reduce garanțiile totale la 13,2 milioane de euro – o economie imediată de aproximativ 26,4 milioane de euro. CNIR a refuzat cererea, invocând legalitatea și prevederile deja stabilite în documentația de atribuire a licitației.

Poziția CNIR și a Ministerului Transporturilor

Potrivit unor documente consultate de HotNews.ro, CNIR a cerut un punct de vedere din partea Direcției Generale Programe Europene Transport din cadrul Ministerului Transporturilor. Răspunsul a fost clar: procentul de 1,5% a fost stabilit și anunțat tuturor participanților la licitație și nu mai poate fi modificat ulterior, fără a încălca legislația privind achizițiile publice.

„Modificarea procentului minim ar fi fost posibilă şi corectă până la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor”, se arată în documentul transmis de minister. Orice modificare după atribuire ar reprezenta o schimbare a echilibrului economic al contractului „în favoarea contractantului”, ceea ce nu este permis de lege.

Tensiuni mai vechi între UMB și CNIR

Acesta nu este primul episod tensionat între UMB și CNIR. Constructorul acuză și „cerințe suplimentare” în afara documentației de licitație în cazul altor proiecte, cum ar fi Drumul Expres Focșani – Brăila. De asemenea, grupul Umbrărescu contestă „comunicarea defectuoasă” și lipsa transparenței în procesul de atribuire.

„Consecința evidentă și justificată a lipsei totale de încredere a Subscrisei în modul în care se desfășoară comunicarea, interacțiunea și colaborarea instituțională și contractuală cu conducerea CNIR este solicitarea de reziliere”, se arată în documentul transmis de UMB.

Rezilierea acestor contracte ar putea duce la amânări semnificative în implementarea Autostrazii Unirii A8, mai ales în contextul în care grupul UMB era singurul ofertant pentru unele dintre loturi și principalul constructor român cu capacitatea de a lucra eficient în zonele montane dificile.

CNIR ar fi nevoit să relanseze procedurile de achiziție pentru loturile respective, ceea ce va însemna luni bune de întârziere. În cel mai optimist scenariu, noile licitații ar putea fi lansate abia la finalul anului 2025, cu lucrări care să înceapă poate în 2026.

Mizele din spatele conflictului

Dincolo de disputa aparent tehnică privind garanția de bună execuție, conflictul dintre UMB și CNIR scoate la iveală o tensiune mai profundă legată de modul în care sunt administrate proiectele de infrastructură în România.

CNIR este o instituție relativ nouă, desprinsă din CNAIR pentru a gestiona marile proiecte de investiții rutiere. Prin urmare, se află în plin proces de consolidare și structurare. UMB, în schimb, este liderul incontestabil al pieței de construcții de drumuri din România, cu un portofoliu uriaș și o reputație de eficiență și seriozitate.

Colaborarea dintre cele două entități ar fi trebuit să fie esențială pentru succesul proiectelor de infrastructură. În schimb, neînțelegerile și disputele legale riscă să saboteze progrese deja fragile într-un domeniu-cheie pentru dezvoltarea țării.