Zonele din casă care lasă cel mai ușor energia să scape

Indiferent dacă stai într-un apartament vechi sau într-o casă construită recent, cel mai probabil ești preocupat de consumul de energie și facturile care vin la pachet cu el. Diferența dintre o locuință care menține căldura și una în care temperaturile scad imediat după ce oprești centrala nu este dată doar de cât de vechi e aparamentul, ci și de felul în care sunt configurate elementele sale: ferestre, uși, pereți exteriori, instalații, dar mai ales obiceiurile locatarilor. De cele mai multe ori, oamenii presupun că renovările costisitoare sunt singura soluție pentru a reduce consumul, însă realitatea este mult mai nuanțată. O bună parte dintre pierderile de energie pot fi identificate, înțelese și reduse prin pași mici, fără intervenții structurale.

Găsești informații concrete despre asta pe SHIFT Hub, o platforma ING dezvoltată împreună cu InfoClima și ECONOS, unde poți să afli informații concrete despre cum să-ți reduci consumul inteligent, fie c-o faci pentru sustenabilitate sau doar ca să mai scazi factura. Inspirați de informațiile de acolo, ți-am făcut un ghid pe scurt despre cum să-ți dai seama dacă locuința ta pierde energie.

Zonele din casă care lasă cel mai ușor energia să scape

Primul semn că locuința ta pierde energie este instabilitatea temperaturii. Știu că pare contraintuitiv, dar energia termică e la fel de importantă ca aia electrică și o s-o simți clar în facturi, mai ales începând cu luna asta. Dacă încăperea se răcește rapid după oprirea sursei de căldură, dacă diferite colțuri ale camerei au temperaturi diferite sau dacă ai senzația că te lovește un curent rece atunci când ești aproape de uși și ferestre, înseamnă că există o problemă de eficiență. Un termometru de interior îți poate confirma observațiile: diferențele de câteva grade între zone diferite ale aceleiași camere sunt frecvent asociate cu pierderi prin tâmplărie sau izolație insuficientă.

Ferestrele sunt, de obicei, principalul loc în care se pierde energia. Cele vechi, cu rame deformate sau cu geam simplu, permit transferul de căldură mult mai rapid, dar chiar și ferestrele moderne pot avea probleme dacă nu sunt montate corect sau dacă garniturile s-au degradat. Un test simplu pe care îl poate face oricine este cel cu palma. Dacă atingi rama ferestrei în plină iarnă și o simți rece, ai un indiciu clar că există o punte termică. Condensul excesiv pe interior, mai ales dimineața, este un alt semn că geamul nu mai funcționează cum trebuie. Tot în dreptul ferestrelor poți detecta curenți de aer printr-un test cu o foaie de hârtie: dacă foaia flutură lângă ramă, există infiltrații. Altă metodă este testul cu lumânarea sau cu bețișorul parfumat: dacă flacăra sau fumul se mișcă în apropierea unei ferestre, a unei uși sau a unei prize, înseamnă că există curent. 

În al doilea rând, există testul cu lumina: pe timp de noapte, aprinzi o lanternă la exteriorul ferestrei și observi dacă lumina pătrunde în interior prin margini.

Pentru ferestrele foarte vechi, o folie termoizolantă aplicată pe interior poate crea un strat suplimentar de aer care limitează transferul de temperatură. Perdelele groase sau draperiile nu sunt doar elemente de decor, ci și bariere care mențin căldura în interior. Pe timpul nopții, închiderea perdelelor reduce pierderile, în timp ce ziua soarele care lovește ferestrele poate să-ți aducă puțină căldură în plus.

Ușile care dau spre exterior sau spre balcoane neizolate reprezintă o altă zonă critică. Chiar și diferențele de câțiva milimetri între ușă și toc pot permite trecerea aerului rece. Un truc simplu este folosirea unei benzi de etanșare, care se aplică în câteva minute și reduce imediat curenții. O găsești la orice magazin de bricolaj. Sigur, nu arată excelent, dar măcar nu faci frigul la iarnă. Ușile de interior mai vechi pot crea și ele diferențe de temperatură între camere, mai ales dacă între sufragerie și balcon există o ușă insuficient izolată.

Pereții exteriori sunt a treia categorie importantă. Blocurile vechi, construite înainte de anii 1990, au deseori o eficiență scăzută din cauza materialelor utilizate, a punților termice și a lipsei izolației suplimentare. Un semn frecvent este senzația de perete rece la atingere, mai ales în colțuri. Acolo unde temperatura de suprafață este mai mică decât restul camerei, aerul se răcește și coboară, formând curenți de aer aproape imperceptibili, dar suficient de puternici pentru a cere consum suplimentar de încălzire.

Obiceiurile tale în casă sunt la fel de problematice precum defectele casei în sine, când vine vorba de energie

În multe locuințe, pierderile nu vin doar din construcție, ci și din comportamentul locatarilor. Obișnuința de a ține geamul întredeschis perioade lungi, mai ales iarna, produce o răcire continuă a încăperii. Ventilarea este necesară, dar trebuie făcută rapid, cu geamul larg deschis timp de câteva minute, nu ore întregi. Un alt obicei costisitor este acela de a păstra temperatura constant ridicată. Mulți încălzesc locuința la 24 de grade, ceea ce duce la un consum disproporționat față de confortul real. Specialiștii recomandă 20–21 de grade pentru camerele de zi și o temperatură ușor mai scăzută pentru dormitor.

Electrocasnicele neîngrijite și electronicele uitate-n priză îți urcă și ele consumul

O altă sursă de pierdere vine din electrocasnice. Frigiderele și congelatoarele vechi pot consuma semnificativ mai mult decât variantele moderne. Un frigider amplasat prea aproape de perete, fără spațiu de ventilație, poate lucra continuu la un nivel ridicat de consum. Aspiratoarele cu filtre murdare, aparatele de aer condiționat necurățate și sistemele de ventilație înfundate determină și ele creșterea consumului, pentru că motoarele lor vor aparatele vor funcționa pe turație maximă ca să compenseze.

Un alt pas simplu este eliminarea consumului de stand by. Televizoarele, consolele, boxele inteligente și diverse încărcătoare continuă să tragă energie chiar și atunci când nu par active. O soluție eficientă este folosirea unui prelungitor cu întrerupător pentru zona media sau pentru biroul de acasă.

Pe lângă acțiunile imediate, este util să-ți faci o rutină. De două ori pe an, fă o evaluare generală și vezi ce a funcționat, ce nu, dacă a influențat factura. Nu ai nevoie de cunoștințe tehnice, ci doar de consecvență.

Nu ne permitem cu toții să facem renovări, însă absolut orice spațiu ne permite niște pași mici cu impact semnificativ pe sustenabilitate. Dacă înțelegi unde se pierde energia și ce poți ajusta fără investiții majore, poți transforma locuința într-un spațiu mai confortabil, mai economic și mai predictibil.