„Administraţia actuală nu vede Iaşul ca pe un actor regional relevant”

 

Cei 320 kilometri ai noii Autostrăzi Iaşi – Târgu Mureş, care ar duce la realizarea unei mai bune legături între localităţi urbane şi rurale din această zonă a ţării, au stârnit nenumărate dispute politice. Ca membru al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor, liberalul ieşean Marius Bodea s-a implicat activ în ultima perioadă în proiectul acesta, care vizează una dintre cele mai complexe opere constructive de interes public. Concluzia sa este cât se poate de clară: proiectul Autostrăzii Unirii este împotmolit din cauza nepăsării PSD-ALDE faţă de Moldova.

 

- Domnule deputat, în ultima perioadă au fost descoperite adevărate „tezaure” ascunse în nişte… valize. Inclusiv dumneavoastră aţi prezentat un document „care face parte dintr-o valiză de alte documente despre activitatea la limita legii a primarului Iaşului”, după cum aţi precizat... Fiecare politician cu valiza sa?

- Fiecare politician are valiza sa… Valiza mea conţine ce am făcut eu pentru Iaşi cât am fost manager al Aeroportului. E burduşită cu investiţiile europene de acolo, care au oferit Iaşului o şansă extraordinară de a se dezvolta. Valiza domnului primar, din păcate, e burduşită cu promisiuni şi nerealizări, cu activităţi de favorizare a unor grupuri de interese, mai ales din zona imobiliară.

„Ideea realizării Autostrăzii A8 prin parteneriat public-privat este absurdă”

- Autostrada A8 este cerută cu insistenţă de mai multe ONG-uri, şi s-a aflat în aproape toate programele electorale ale partidelor în ultimii ani. Aţi spus, la un moment dat, că dezbaterile au o concluzie clară: din cauza actualului Guvern, acest proiect este blocat. S-a votat legea, dar scepticismul a rămas, mai ales că se insistă asupra variantei parteneriat public-privat...

- Promovarea de către Guvern a propunerii de parteneriat public-privat pentru această autostradă înseamnă, în traducere directă, că proiectul nu va fi niciodată finalizat. Nu există niciun exemplu de proiect public din România realizat prin parteneriat public-privat. Iar această soluţie este cu atât mai absurdă cu cât, în nenumărate rânduri, comisarul european pentru Dezvoltare Regională, colega celor din PSD, doamna Corina Creţu, a spus că „există fonduri, dar nu există proiecte”! Acest proiect este blocat din cauza actualului Guvern pentru că, din 2016, nici măcar nu au reuşit să finalizeze reactualizarea studiilor de fezabilitate. Proiectul este împotmolit din cauza nepăsării PSD-ALDE faţă de Moldova.

- De ce politicienii nu înţeleg întotdeauna importanţa colaborării între partide? La dezbaterea de la Iaşi, de acum două săptămâni, care a vizat acest proiect, au participat puţini parlamentari ieşeni…

- Am făcut apel la colaborarea cu toţi parlamentarii ieşeni, în repetate rânduri. Şi, în câteva rânduri, am reuşit să îi coalizez. Amintiţi-vă că la bugetul pentru anul 2018 am reuşit să îi conving să susţină amendamentele pentru alocarea de fonduri pentru autostradă. După, din păcate, la votul final în plen, a prevalat supunerea faţă de decizia partidului de guvernământ de a nu susţine niciun amendament. Eu sunt convins că în forul lor lăuntric, parlamentarii PSD şi ALDE susţin acest proiect, doar că, din ce observ, prevalează obedienţa faţă de partid.

- La începutul anului se spunea despre caietele de sarcini că „sunt prost făcute, valorile estimate sunt mult mai mici decât cele reale, contractele încheiate cu instituţiile de stat sunt în defavoarea celor care lucrează”. Nici studiile de fezabilitate nu mai sunt actuale... Cum stau lucrurile, de fapt?

- Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere spune că autostrada Târgu Mureş - Iaşi este blocată pentru că DNA a cerut CNAIR nişte informaţii despre studii de fezabilitate. Totuşi, ce legătură are o investigaţie a Parchetului cu blocarea unui proiect de infrastructură critic pentru România? Această scuză este aberantă pentru că, dacă DNA cere nişte informaţii pentru un anumit dosar, atunci e în regulă ca instituţia publică respectivă să nu mai facă nimic pe orice are legătură tangenţială cu subiectul dosarului? Este, de fapt, o încercare jenantă de a ascunde incompetenţa şi dezinteresul prin aruncarea vinei asupra DNA. Acum, proiectul este blocat şi nici reactualizarea studiilor de fezabilitate nu a fost reluată. Motivele sunt absolut nejustificate. Este, de fapt, o premeditare pentru ca acest proiect să fie îngropat.

„Cetăţenii Moldovei plătesc taxe şi impozite mai mult decât primesc prin subvenţii, de la Guvern”

- Având în vedere dificultăţile create de natura vulcanică a Carpaţilor Orientali, consideraţi că studiile geotehnice au fost corect alcătuite? Nu uitaţi că în situaţii mai puţin complicate, din zona dealului Aciliu, de lângă Sibiu, de exemplu, s-au făcut greşeli grave, care au condus la demolarea ulterioară a unor porţiuni întregi de autostradă...

- O autostradă montană presupune să mergi în detalii foarte, foarte amănunţite atunci când realizezi studiile geotehnice, ca să ştii costul real. Pentru că o mică abatere de la costul Studiului de fezabilitate poate însemna o creştere a costurilor de peste 10 ori. Luaţi exemplul autostrăzii care este în curs de realizare Lujoj-Deva, în zona Şoimuş. Studiul geodezic realizat acolo spunea că Şoimuşul este un deal din gresie foarte stabilă. Ori, am văzut că lucrurile nu stau deloc aşa şi a avut loc o surpare tocmai pentru că studiul nu a mers până la cele mai mici detalii. Exemplul oferit de dumneavoastră se încadrează în aceeaşi categorie. CNAIR a reluat licitaţia pentru reactualizarea studiilor de fezabilitate şi a venit Curtea de Conturi şi a întrebat „de ce mai faceţi reactualizare dacă aveţi deja un studiu de fezabilitate?”. Şi cei de la CNAIR s-au blocat şi nu au fost în stare să le explice celor de la Curtea de Conturi că e vorba de alte studii, mult mai detaliate, pentru a se evita situaţiile de adiţionare a contractului de lucrări sau, mai grav, de alunecări de teren şi distrugere a ceea ce urmează să se construiască.

- De ce nu se ia în considerare construcţia unei autostrăzi cu taxă, care să fie încasată de constructor pentru o perioadă de timp, şi modificarea legii exproprierilor în sensul avantajării investiţiilor de acest gen, care ar necesita din partea statului român eforturi financiare minime?

- Statul român, prin însăşi Constituţia sa, trebuie să asigure dezvoltarea echilibrată a întregii Românii. Cei 4 milioane de cetăţeni din Moldova, Regiunea de Nord-Est, plătesc taxe şi impozite mai mult decât primesc prin subvenţii de la Guvern. În ultimii patru ani, noi, moldovenii, am contribuit cu un miliard de lei mai mult decât am primit de la Guvern. Asta înseamnă că noi avem dreptul la această autostradă, avem dreptul ca ea să fie realizată de către Guvern. Apoi, această autostradă este pe reţeaua TEN-T Core Network a Uniunii Europene, adică pe reţeaua principală de transport pan-europeană. Asta înseamnă că proiectul este finanţabil cu bani de la Comisia Europeană. Dacă există posibilitatea accesări de bani „gratis”, de ce să concesionăm realizarea acestei autostrăzi către un investitor privat?

„Fiecare se implică aşa cum crede de cuviinţă”

- Ce şanse sunt pe termen mediu de dezvoltare a relaţiilor comerciale pe ruta Iaşi - Kiev şi Iaşi - Lvov, în condiţiile în care aceste două oraşe mari ucrainene se află pe traseul reţelei intercontinentale Belt and road Initiative, pe care statul chinez o desfăşoară în acest moment?

- Acest nou Drum al Mătăsii are şansa să devină un „proiect al secolului”, de mare interes inclusiv pentru România. Însă, este necesară o atentă coordonare a implicării noastre cu agenda Uniunii Europene şi cea transatlantică. Şansele, în contextul actual, sunt minime, pentru că administraţia actuală nu vede Iaşul ca pe un actor regional relevant, nu vede posibilitatea ca Iaşul să devină un adevărat stakeholder la graniţa de Est a Uniunii Europene, un pivot în relaţia cu Asia. Din păcate!

- De ce impun partidele de la centru în funcţii de senatori sau deputaţi de Iaşi oameni care nu au nicio legătură cu realităţile judeţului nostru? Câţi dintre reprezentanţii judeţului Iaşi în Parlament sunt cu adevărat cunoscuţi de populaţia judeţului?

- Fiecare se implică aşa cum crede de cuviinţă. Indiferent că au fost în funcţii oameni care au ajuns în Parlament „impuşi” de la Centru, eu am încercat să colaborez şi să încerc să valorific atuurile fiecăruia pentru oraşul nostru. Pentru că, în fond, noi asta facem, servim comunitatea şi interesele Iaşului.

- Este parlamentarul român un personaj de la care se aşteaptă, înainte de orice, obedienţă faţă de şefii politici?

- Poate aşa este la PSD-ALDE, dar la PNL vă asigur că există o democratizare reală a activităţii grupului de parlamentari. Avem multe dezbateri şi puncte de vedere diferite în cadrul întâlnirilor din cadrul grupului, însă, într-un final, ajungem la un consens şi încercăm cu toţii să respectăm deciziile majorităţii.

„Iaşul merită o administraţie vizionară”

- Care a fost cea mai mare provocare în calitate de reprezentant în Parlamentul României?

- Cea mai mare provocare este aceea de a promova, în calitate de deputat în Opoziţie, proiectele atât de necesare Iaşului şi Moldovei, dar care nu se regăsesc pe agenda celor de la Putere. Cred că am reuşit, de la tribuna Parlamentului, în Comisia de Transport din Camera Deputaţilor şi în toate intervenţiile mele publice, să promovez proiectele importante pentru Iaşi şi Moldova: Autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş, Spitalul Regional de Urgenţă sau Şoseaua de Centură a Iaşului.

- Conduceţi organizaţia municipală a PNL Iaşi. Veţi candida şi pentru funcţia de primar al Iaşului, la alegerile din 2020?

- În mod cert, oraşul merită o altă administraţie, o administraţie vizionară, competentă şi cinstită. Şi eu, alături de colegii mei, alături de specialişti, ce nu sunt neapărat membri de partid, suntem pregătiţi să venim în faţa ieşenilor cu o astfel de ofertă. Însă, toate la timpul lor.

A consemnat Florentina SANDU