Le Monde nimicește facultățile de Medicină din România: Aici vin studenții care pică în Franța
Dimensiune font:
România găzduieşte în prezent peste 2.600 de studenţi francezi la Medicină, dintre care majoritatea au picat examenul de admitere în Franţa. Deşi mulţi dintre ei şi-au părăsit ţara de origine cu intenţia de a reveni să profeseze acolo în viitor, mulţi aleg să îşi continue cariera în străinătate, pentru că se plâng de prejudecăţi persistente cu privire la calitatea formării lor , scrie marţi Le Monde într-un reportaj realizat la Cluj-Napoca.
Abia ajuns în România, parcă ai impresia că ai plecat deja. Să urci dealul pe care se află Facultatea de Medicină Iuliu Haţieganu din oraşul Cluj este ca şi cum ai intra într-o enclavă diplomatică. Aici, limba oficială pare să fie franceza. Numele străzilor aduc un omagiu atât oamenilor de ştiinţă locali, cum ar fi Victor Babeş, precursorul român al bacteriologiei, cât şi celor din Franţa, cum ar fi strada Louis Pasteur.
Brutăriile tradiţionale stau alături de cafenele la modă, precum Coffee Factory, al cărei meniu - disponibil în mai multe limbi - şi preţuri miros a gentrificare: 3,50 euro pentru un matcha latte, 5,50 euro pentru un frapuccino grande cu căpşuni. Localul a devenit unul dintre locurile frecventate de comunitatea de peste 1.000 de studenţi francofoni, majoritatea francezi, care au venit să studieze medicina în oraşul transilvănean.
Povestile studentilor francezi:"Am picat de doua ori".
În jurul unei mese mari, un grup de studenţi vorbesc despre motivele care i-au determinat să se mute la 2.000 de kilometri distanţă de casă. „Clujul este o glumă devenită realitate. Mama îmi spunea că dacă nu trec examenul de admitere la Medicină, tot ce am de făcut este să plec în România. Am picat, de două ori, şi asta la limită. Am descoperit că facultatea din Cluj avea o reputaţie bună”, povesteşte Ariana Provost, 23 de ani, studentă în anul IV la medicină la Universitatea Iuliu Haţieganu.
Axelle Magnac, 23 de ani, tot studentă în anul IV, şi-a făcut bagajele împreună cu sora ei geamănă, care studiază medicina veterinară la Cluj. „Ea este cea care mi-a spus despre universităţile româneşti care oferă cursuri în franceză. Împărţim un apartament. Familia mea este aici acum: iubitul meu este român. Am de gând să rămân”, spune ea.
Irina Cojocaru nu-şi vede viaţa în altă parte decât în Franţa: „Simt că trebuie să mă întorc”, mărturiseşte ea. Studenta în vârstă de 22 de ani spune că a avut de „suferit” de pe urma reformei din Franţa în ceea ce priveşte accesul la studii în domeniul sănătăţii. Ea a optat pentru traseul specific de acces în domeniul sănătăţii, care include o formare în ştiinţe medicale de bază şi o specializare într-o altă disciplină. „Am trecut de medicină, dar am ratat secundarul, care ar trebui să fie doar o cale de ieşire”, spune Irina Cojocaru. Ea este franco-română, a crescut în Franţa şi nu vorbeşte limba română. Sosirea ei la Cluj a fost plină de temeri. „Am fost surprinsă de modernitatea ţării. Nu am senzaţia că sunt în străinătate. Cursurile sunt în franceză, iar prietenii mei vin şi ei din Franţa”, arată ea.
Este un exerciţiu care are limitele sale, potrivit lui Margot Le Leannec, 25 de ani, studentă în anul V la Cluj. „Am făcut progrese, dar limba română rămâne o barieră. Când mă ocup de un pacient, mi-e teamă să nu ratez ceva”, mărturiseşte ea. Vrea să se întoarcă în Franţa, dar ştie că drumul este lung şi plin de capcane: „Când ajung, majoritatea francezilor spun că vor pleca după şase ani. De fapt, ei pleacă adesea pentru zece ani sau mai mult. Devii conştient de dificultăţile pe care le implică întoarcerea în Franţa, precum şi de diferitele orizonturi care sunt posibile. Expatrierea nu mai este o opţiune, ci o soluţie”, punctează studenta franceză.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau