INCHIDE

Taina zilei de 27 august și povestea Sfântului Cuvios Pimen cel Mare

Taina zilei de 27 august și povestea Sfântului Cuvios Pimen cel Mare




Calendarul ortodox din 27 august îi pomenește pe Sfântul Cuvios Pimen cel Mare, pe Sfântul Mucenic Fanurie și pe Sfântul Ierarh Osie, episcopul Cordobei, alături de alte nume din sinaxar.



Pe 27 august, credincioșii ortodocși își amintesc de mai multe figuri importante din tradiția creștină. Sunt pomeniți sfinți care au trăit în epoci diferite, dar care au rămas exemple prin credință, răbdare, curaj și apărarea credinței adevărate.


În această zi, calendarul îl aduce în atenție pe Pimen cel Mare, unul dintre marii pustnici ai Egiptului, pe Fanurie, mucenicul descoperit printr-o icoană veche din Rodos, și pe Osie al Cordobei, episcop respectat în perioada primelor sinoade. Fiecare dintre aceste povești păstrează detalii care au rămas vii în memoria Bisericii.




O viață ascunsă în liniștea pustiei


Sfântul Cuvios Pimen cel Mare s-a născut în jurul anului 340, în Egipt. Împreună cu cei șase frați ai săi, a ales să se retragă în pustiul Sketis, loc cunoscut pentru viața aspră și căutarea liniștii sufletești.


Pimen a devenit cunoscut pentru înțelepciunea și echilibrul său, iar mulți veneau să îi ceară sfaturi. Oamenii preferau să îl asculte pe el, fiind impresionați de felul său de a vorbi și de modul în care trăia.


Chiar dacă era respectat, Pimen a rămas mereu smerit. Nu vorbea înaintea fratelui său mai mare și nu se grăbea să dea sfaturi, chiar dacă mulți îl considerau mai înțelept decât alți bătrâni ai vremii. Această modestie arată cât de importantă era smerenia în viața monahală.


A fost povățuitor pentru mulți monahi și sihaștri din Egipt și Tebaida. Sfântul Cuvios Pimen cel Mare a trecut la Domnul după anul 450, la vârsta de 110 ani, după o viață lungă de rugăciune și nevoință.



Troparul, glas 8: Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele din adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Pimen, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.





Un chip redescoperit într-o veche biserică din Rodos


Sfântul Mucenic Fanurie este pomenit tot pe 27 august. Povestea sa este legată de insula Rodos, aflată în secolul al XIV-lea sub stăpânirea Cavalerilor ioaniți. În acea perioadă, autoritățile au început refacerea zidurilor cetății.


În timpul lucrărilor, muncitorii au găsit ruinele unei biserici vechi. Printre acestea, au descoperit mai multe icoane, iar una dintre ele era păstrată aproape intactă. Credincioșii au dus icoana la arhiepiscopul Nil, care păstorea atunci între anii 1355 și 1369.


Arhiepiscopul a citit inscripția de pe icoană și a spus că îl reprezintă pe Sfântul Mucenic Fanurie. Până atunci, nu se știa nimic despre el. Icoana îl arăta ca pe un tânăr ostaș, cu o cruce și o lumânare aprinsă în mâini.


Pe marginea icoanei erau pictate 12 scene care arătau chinurile prin care a trecut. Creștinii au văzut această descoperire ca pe o reamintire a unui sfânt uitat. Biserica a fost refăcută în cinstea lui, iar Fanurie a devenit ocrotitorul insulei Rodos.


O poveste pierdută și regăsită


Tradiția spune că Sfântul Fanurie s-a născut în Rodos, într-o familie păgână și înstărită. Era cel mai mare dintre 13 frați. După moartea tatălui său, familia a ajuns săracă, iar mama lui a început să ducă o viață grea.


După ce a aflat acest lucru, Fanurie a părăsit cetatea și s-a retras în pustiu. Acolo a întâlnit un pustnic care l-a adus la credința creștină, l-a botezat și l-a învățat să trăiască după Evanghelie.


Mai târziu, Fanurie a început să propovăduiască în cetăți păgâne. A fost prins de cei care se închinau la idoli și a fost supus la chinuri. Scenele din icoana descoperită la Rodos arată cum a fost judecat, bătut, întemnițat, ars, tras pe roată, aruncat la lei și, în final, ucis în foc.


Viața lui a fost uitată până la descoperirea icoanei în secolul al XIV-lea. De atunci, credincioșii au început să vorbească despre minunile legate de rugăciunile Sfântului Fanurie.




Minuni care au rămas în amintirea credincioșilor


După descoperirea icoanei, se amintește minunea prin care trei diaconi din Creta au fost eliberați. Aceștia au fost hirotoniți preoți în Peloponez, pentru că în Creta nu era permisă venirea unui arhiereu ortodox.


La întoarcere, au fost luați prizonieri de pirați și vânduți unor stăpâni musulmani din Rodos. Ajunși acolo, au auzit despre Fanurie și s-au rugat pentru eliberare.


Potrivit tradiției, Fanurie s-a arătat în vis stăpânilor lor și i-a convins să îi lase liberi. Cei trei preoți s-au întors în Creta, ducând cu ei o icoană a Sfântului și povestind minunea trăită.


În tradiția populară, credincioșii împart turte săracilor în ziua Sfântului Fanurie, ca gest de milostenie pentru iertarea sufletului mamei sale. Numele lui, în greacă, înseamnă „cel ce arată”, motiv pentru care este invocat pentru aflarea lucrurilor pierdute sau pentru găsirea drumului în momente de îndoială.



Tropar


Să-l cinstim pe Fanurie, lauda celor din Rodos și slava mucenicilor, pe cel ce luminează pe cei credincioși cu razele dumnezeieștilor minuni, ca pe un mare nevoitor al Mântuitorului, căci izvorăște tot harul celor ce din suflet strigă către el. Slavă lui Hristos, Celui ce te-a slăvit; slavă Celui ce te-a arătat minunat; slavă Celui ce lucrează prin tine tămăduiri tuturor.





Un episcop cu un rol aparte în istoria Bisericii


Sfântul Ierarh Osie, episcopul Cordobei, este o altă pomenire importantă pe 27 august. El a condus Biserica din Spania mai bine de șaizeci de ani, într-o perioadă dificilă pentru creștinism.


Osie a participat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, în anul 325, iar mai târziu a prezidat Sinodul local de la Sardica, actuala Sofia.


Împăratul Constantin cel Mare îl respecta și îl considera un sfătuitor de încredere. Acest lucru arată cât de important era rolul lui Osie în Biserică și în dezbaterile teologice ale timpului.


Osie a apărat credința ortodoxă în vremea ereziei lui Arie. A rămas cunoscut pentru fermitatea cu care a susținut dreapta credință până la sfârșitul vieții. Înainte de moarte, a condamnat din nou erezia ariană.




Pomeniri mai puțin știute care întregesc această zi


Pe lângă cei trei sfinți amintiți, Mineiul aduce în atenție și alte nume și evenimente pe 27 august, completând tabloul liturgic al zilei și arătând bogăția memoriei Bisericii.


Astăzi sunt pomeniți:



  • Sfânta Muceniță Eutalia;

  • Sfântul Sfințit Mucenic Liverie, Papa Romei;

  • Botezarea famenului etiopian de către Sfântul Apostol Filip;

  • Sfânta Antusa cea Nouă, care a trecut la Domnul după ce a fost aruncată în fântână cu o piatră legată de gât.


Astfel, ziua de 27 august aduce împreună exemple de viață creștină foarte diferite: un pustnic, un mucenic redescoperit printr-o icoană, un episcop care a apărat credința și alte figuri vechi, toate devenind repere pentru cei care țin această zi în calendarul ortodox.