Afacerea cu cozonac și pască a luat avânt la Iași. De la marile cofetării la bucătăriile de acasă, sezonul aduce încasări de zeci de mii de lei

* în Iași, goana după cozonac și pască a intrat în plin sezon înainte de Paștele catolic din 5 aprilie și de Floriile ortodoxe din 5 aprilie * cofetăriile, brutăriile și micii producători care coc acasă lucrează deja pe bază de precomenzi, iar prețurile arată clar cât de profitabil a devenit acest segment: de la 90 de lei pentru produsele clasice, până la 170-190 de lei pentru cozonacii artizanali, mari, cu umpluturi premium

În laboratoarele de cofetărie și în brutăriile din Iași, finalul lui martie și începutul lui aprilie aduc una dintre cele mai puternice perioade comerciale din an. Calendarul împinge cererea în sus: romano-catolicii au avut Floriile pe 29 martie și Paștele pe 5 aprilie, iar ortodocșii vor sărbători Floriile tot pe 5 aprilie, înainte de Paștele din 12 aprilie. Practic, piața locală trece prin două valuri succesive de cumpărături, iar pentru producători asta înseamnă comenzi concentrate într-un interval foarte scurt.

Tarifele afișate de firmele din Iași arată cât de mult a crescut această piață sezonieră. La Charlotte, cozonacul și pasca tradițională cu brânză sunt listate la 95 de lei bucata. La Friscot, cozonacul gourmand costă 99,99 lei, iar pasca cu brânză, pasca cu smântână și pasca cu ciocolată sunt la 89,99 lei. La Dospino, cozonacul tradițional este 110 lei kilogramul, cozonacul Babka cu ciocolată urcă la 130 lei/kg, iar cel cu fistic ajunge la 140 lei/kg. La Cuptorul Moldovencei, segmentul premium urcă și mai sus: cozonacul mic cu mac costă 80 de lei, cel cu fistic 160 de lei, iar un pachet format din cozonac clasic și două păști este 350 de lei.

Cozonacul de acasă, la fel de scump ca la cofetărie

Dar piața nu mai aparține doar cofetăriilor și brutăriilor consacrate. În Iași și în zona periurbană se vede tot mai clar și forța micilor producători care coc acasă și vând pe bază de comandă directă, mai ales prin social media. Aici, prețurile nu sunt deloc mici. Un exemplu este cel al cozonacilor de casă cu Nutella și fistic, de aproximativ 2,5 kilograme, puși în vânzare cu 170-190 de lei bucata. Produsul este poziționat clar în zona premium: cozonac mare, umplutură generoasă, preparat proaspăt, la comandă, exact genul de ofertă care prinde înainte de Paște, când mulți cumpărători caută fie ceva „de pus pe masă”, fie un cadou alimentar cu aspect spectaculos.

Asta arată că piața de sezon s-a împărțit deja în două mari segmente. Primul este cel clasic, unde intră cozonacul tradițional și pasca simplă, cu prețuri de aproximativ 90-100 de lei. Al doilea este segmentul premium, unde umpluturile cu fistic, ciocolată, Nutella sau combinațiile mai bogate împing produsul spre 130, 160 sau chiar 190 de lei. Pentru vânzători, diferența este esențială: nu doar numărul comenzilor contează, ci și valoarea fiecărui produs. Cu cât ponderea cozonacilor și păștilor premium este mai mare, cu atât încasarea urcă mai repede.

Simulările simple arată foarte bine potențialul financiar al acestei perioade. O cofetărie care vinde 150 de cozonaci la 95 de lei și 100 de păști la 90 de lei ajunge la încasări brute de 23.250 de lei. La 300 de produse vândute cu un preț mediu de 100 de lei, încasările se ridică la 30.000 de lei. Iar o unitate foarte bine poziționată, care trece de 500 de produse în ultimele zile dinaintea sărbătorilor, poate ajunge la 50.000 de lei încasări brute într-un interval foarte scurt. În zona producătorilor artizanali de acasă, chiar și volumele mai mici pot aduce sume consistente: 20 de cozonaci vânduți cu un preț mediu de 180 de lei înseamnă 3.600 de lei, iar 50 de cozonaci duc încasările la 9.000 de lei.

Sigur, încasarea nu este același lucru cu profitul. Din banii încasați trebuie plătite ingredientele, energia, ambalajele, transportul, orele suplimentare și munca efectivă din laborator sau din bucătărie. Totuși, chiar și cu aceste costuri, sezonul de Paște rămâne unul dintre cele mai importante momente pentru cashflow-ul unei cofetării, al unei brutării sau al unui mic business artizanal. În câteva zile, aceste afaceri pot face un volum de vânzări care, în alte luni, s-ar aduna în săptămâni întregi.

Dan DIMA