Iașul la mâna a doua. Orașul care vinde tot online

De la haine, telefoane și mobilă până la jucării, electrocasnice, chirii și adopții de animale, Iașul trăiește tot mai mult într-o economie paralelă. Platformele au devenit piața invizibilă a orașului, între nevoie, reciclare, chilipiruri și fraude.

Economia second-hand nu mai este o zonă de margine a consumului urban. A devenit o piață zilnică, rapidă, fluidă, în care obiectele circulă dintr-un apartament în altul, iar banii se întorc direct în bugetul familiilor. În România, volumul este deja uriaș: 35,3 milioane de anunțuri au fost publicate pe o platformă online în 2024, față de 31,1 milioane în 2023. Diferența de peste 4 milioane de anunțuri într-un singur an arată că tot mai mulți oameni nu mai aruncă, ci vând.

Municipiul Iași, zona metropolitană, comunele din jur, studenții, chiriașii și familiile tinere formează o piață foarte activă pentru bunuri folosite. La categoria de mobilă în Iași, platforma vorbește despre „mii de anunțuri cu produse noi și second-hand”, iar căutările pentru telefoane, haine, produse pentru copii sau electrocasnice scot la suprafață o piață urbană care funcționează permanent.

Nu este doar comerț ocazional. Este o economie de adaptare.

Marketplace și grupurile locale au devenit noul bazar

Înainte, bazarul orașului era într-un spațiu fizic. Acum este în telefon. Facebook Marketplace și grupurile locale de vânzări au preluat o parte importantă din consumul de zi cu zi. Acolo se găsesc haine, încălțăminte, telefoane, laptopuri, televizoare, mobilă, frigidere, mașini de spălat, biciclete, cărți, jucării, produse pentru copii, materiale rămase după renovări, chirii, servicii, bilete la evenimente și animale oferite spre adopție.

Iașul este un oraș universitar, iar acest lucru se vede cel mai bine în lunile de mutări. La început de an universitar, înainte de sesiuni sau în perioada schimbării chiriilor, platformele se umplu de anunțuri cu birouri, saltele, dulapuri, scaune, frigidere mici, electrocasnice și canapele. Obiectele trec de la un student la altul, de la un proprietar la altul, de la o garsonieră la alta.

Această circulație spune ceva despre presiunea locuirii. Când chiriile sunt mari, amenajarea ieftină devine necesară. Când oamenii se mută des, obiectele trebuie să fie ușor de vândut. Când un apartament se eliberează, mobila devine marfă de lichidat rapid. De aceea apar formulele cunoscute: „urgent”, „preț negociabil”, „ridicare personală”, „nu asigur transport”, „se vinde tot pachetul”.

În spatele acestor anunțuri este un Iași în mișcare. Un oraș în care aceeași masă poate sta doi ani într-un apartament din Tătărași, apoi într-o garsonieră din Copou, apoi într-o casă din Valea Lupului. Economia second-hand prelungește viața obiectelor și reduce risipa, chiar dacă mulți cumpărători nu intră pe platforme din motive ecologice, ci din nevoia de a plăti mai puțin.

Mici țepe, produse defecte și fraude digitale

Datele ANCOM arată cât de mult s-a mutat consumul în online. În România au fost livrate 335 de milioane de colete în 2024, cu 27% mai mult decât în 2023. Această cifră nu include doar second-hand, dar arată infrastructura pe care se sprijină și piața bunurilor revândute. Curierii, lockerele, plata ramburs și livrările între orașe au schimbat complet felul în care oamenii cumpără.

Economia rapidă are și o parte întunecată. Telefoane blocate, produse defecte, electrocasnice care funcționează doar câteva zile, haine prezentate ca noi, chirii false, poze copiate, avansuri cerute pentru produse inexistente, linkuri trimise în afara platformei, pagini false de curierat sau mesaje care imită procesul de plată.

Nu este doar o impresie. DNSC a raportat că fraudele informatice au crescut în România cu 40,2% în 2024 față de anul anterior. În 2025, fraudele digitale avansate au crescut cu 180%, iar phishingul rămâne una dintre cele mai frecvente metode. Pentru cumpărătorii și vânzătorii de pe platforme, asta înseamnă un lucru simplu: nu orice mesaj rapid este o tranzacție, uneori este o capcană.

Cele mai periculoase situații apar când vânzătorul sau cumpărătorul este scos din platformă. Linkurile trimise pe WhatsApp, cererile de date de card, presiunea de tip „plătesc acum, intră aici să primești banii” sau solicitarea unui avans pentru o chirie neverificată sunt semnale clare de alarmă.

Dan DIMA