Aproape jumătate din apa potabilă se pierde înainte să ajungă la consumatori

* în ultimii 20 de ani, s-au cheltuit aproximativ 7 miliarde de euro pentru modernizarea sistemelor de apă și canalizare * doar în 2024, investițiile au depășit 5,6 miliarde de lei * și totuși, aproape jumătate din apă continuă să se piardă * estimările oficiale arată că România ar avea nevoie de peste 30 de miliarde de euro în următorii 15 ani pentru a aduce infrastructura de apă la standarde europene

Într-o realitate care pare greu de crezut pentru o țară europeană în 2026, România se confruntă cu o criză tăcută, dar uriașă: aproape jumătate din apa potabilă se pierde înainte să ajungă la consumatori. Nu este o metaforă, nu este o exagerare - este o statistică oficială care arată că 44% din apa introdusă în sistemele publice dispare pe traseu.

Această „gaură invizibilă” din infrastructură transformă rețelele de apă într-un sistem care, la propriu, curge în gol. Apa este captată, tratată, pompată și distribuită… dar nu ajunge niciodată la robinet. Se pierde prin conducte sparte, instalații vechi, racorduri ilegale sau printr-o gestionare defectuoasă care trădează ani întregi de subfinanțare și neglijență.

Fenomenul este cunoscut sub denumirea de „apă care nu aduce venituri” - un indicator care include nu doar pierderile fizice, ci și consumul necontorizat sau neautorizat. În realitate, însă, termenul tehnic ascunde o situație dramatică.

Miliarde de litri de apă potabilă sunt irosiți anual într-un sistem care nu mai face față

Cauzele sunt multiple și bine cunoscute, dar insuficient tratate: rețele îmbătrânite, avarii frecvente, lipsa întreținerii, contorizare incompletă și branșamente ilegale. În multe localități, infrastructura de apă este atât de degradată încât pierderile au devenit o normalitate acceptată, nu o excepție.

Paradoxul este și mai greu de ignorat atunci când privim investițiile. În ultimii 20 de ani, România a cheltuit aproximativ 7 miliarde de euro pentru modernizarea sistemelor de apă și canalizare. Doar în 2024, investițiile au depășit 5,6 miliarde de lei. Și totuși, aproape jumătate din apă continuă să se piardă.

În culise, autoritățile încearcă să recupereze decalajul. Prin programe precum cel național de investiții și prin proiecte derulate de Compania Națională de Investiții, sute de lucrări sunt în desfășurare. Conducte sunt înlocuite, rețele sunt extinse, iar sisteme noi sunt construite, mai ales în localitățile mici.

Dar problema este mult mai profundă decât pare. Estimările oficiale arată că România ar avea nevoie de peste 30 de miliarde de euro în următorii 15 ani pentru a aduce infrastructura de apă la standarde europene. Este o sumă colosală, care reflectă dimensiunea reală a crizei.

Presiunea vine și din exterior. Uniunea Europeană pregătește introducerea unor praguri obligatorii pentru pierderile de apă, iar statele care nu se încadrează vor fi obligate să prezinte planuri stricte de reducere. Cu alte cuvinte, România nu mai are luxul de a amâna soluțiile.

În paralel, instituțiile de reglementare, alături de experți internaționali, lucrează la crearea unui plan național de reducere a pierderilor, bazat pe metode moderne de evaluare și monitorizare. Este un pas necesar, dar care vine după ani în care problema a fost ignorată sau tratată superficial.

Dincolo de cifre, însă, rămâne o realitate simplă și dureroasă: apa, una dintre cele mai valoroase resurse, este irosită la scară masivă. În timp ce în alte părți ale lumii apa devine un lux, România pierde aproape jumătate din ceea ce produce. Daniel BACIU