Mii de elevi din Iași se pregătesc pentru cele două probe ale Evaluării Naționale. Chiar și candidații care cunosc materia pot pierde puncte importante din grabă, neatenție sau din cauza unei lucrări redactate fără o strategie clară.

Evaluarea Națională 2026 intră în linie dreaptă pentru elevii de clasa a VIII-a. Proba la Limba și literatura română va avea loc pe 22 iunie, iar cea la Matematică este programată pe 24 iunie.

În județul Iași, simularea organizată în acest an școlar a vizat 7.321 de elevi din 158 de unități de învățământ. Pentru fiecare candidat, câteva zecimi pierdute pot schimba liceul sau specializarea la care va fi admis. În ultimele zile, miza nu mai este parcurgerea grăbită a întregii materii, ci evitarea erorilor care apar frecvent în lucrări.

Rezultatele din Iași arată că proba la Matematică produce, de regulă, mai multe dificultăți. La Evaluarea Națională din 2025, înaintea contestațiilor, 89,37% dintre candidații ieșeni au obținut cel puțin nota 5 la Română, comparativ cu 76,38% la Matematică.

La Română, răspunsul trebuie construit exact după cerință

Una dintre cele mai întâlnite probleme este răspunsul corect ca idee, dar incomplet în raport cu ceea ce solicită exercițiul. Dacă elevului i se cere să explice, să motiveze sau să prezinte două elemente, simpla indicare a acestora poate să nu fie suficientă. Verbele din cerință trebuie urmărite cu atenție. „Precizează”, „explică”, „motivează” și „prezintă” nu cer același tip de răspuns. „Elevii pierd puncte și atunci când formulează observații generale, fără să folosească informații din text. Un răspuns bine redactat trebuie să fie susținut printr-un exemplu, o secvență relevantă sau o explicație legată direct de fragmentul primit”, a spus un cunoscut profesor de Limba Română din Iași. O altă eroare apare atunci când elevul îl identifică pe autor cu naratorul sau atribuie personajului o opinie care aparține vocii narative.

La subiectul de redactare, respectarea cerinței este esențială. Un text frumos, dar construit pe o altă temă sau într-o altă formă decât cea solicitată, nu poate primi punctajul maxim. Elevul trebuie să verifice tipul textului, numărul minim de cuvinte, elementele obligatorii și perspectiva din care scrie. Mai mult, ortografia și punctuația pot coborî nota. O lucrare lizibilă și bine organizată îi permite evaluatorului să urmărească mai ușor răspunsurile. Tăieturile numeroase și completările înghesuite pot ascunde idei care, în mod normal, ar primi punctaj.

La Matematică, grilele pot confirma o greșeală

La prima vedere, exercițiile cu variante de răspuns par mai ușoare. Totuși, printre opțiuni pot apărea rezultate obținute prin erori obișnuite: un minus uitat, o paranteză calculată incorect sau o ordine greșită a operațiilor. Elevul poate găsi în grilă rezultatul obținut și îl poate bifa fără să mai verifice. Prezența unei valori printre variante nu demonstrează că rezolvarea este corectă. Un calcul scurt trebuie controlat la fel de atent ca o problemă dificilă.

Expresii precum „număr natural nenul”, „cea mai mare valoare”, „cel mai mic număr”, „par”, „impar” sau „numere întregi negative” stabilesc limitele răspunsului.

Un elev poate aplica bine formula și poate efectua corect calculele, dar poate răspunde la o întrebare diferită de cea din subiect. Informațiile decisive trebuie subliniate sau notate pe ciornă înainte de începerea rezolvării.

Blocarea la un exercițiu consumă punctele altor probleme

Dacă soluția nu apare după două sau trei minute, exercițiul trebuie lăsat temporar. Insistența poate consuma timpul necesar unor cerințe mai accesibile. Elevul ar trebui să rezolve mai întâi ceea ce știe, apoi să revină la problemele dificile. Această ordine aduce puncte sigure și reduce presiunea. La ambele probe, ultimele zece minute trebuie păstrate pentru verificare. La Română pot fi corectate greșelile de exprimare și punctuație, iar la Matematică pot fi descoperite semne omise, calcule greșite sau răspunsuri rămase doar pe ciornă.

Clara DIMA