Avertisment: A7 și A8 ar putea rezista doar 20-25 de ani!

* Constructorul Cristian Erbașu lansează un avertisment exploziv: autostrăzile României ar putea îmbătrâni de două ori mai repede decât cele din UE! * În Occident, autostrăzile sunt ridicate cu 1,5 până la 2 metri peste nivelul terenului natural, astfel încât întreaga structură să fie protejată de apa din sol. În România, pentru reducerea costurilor, multe sectoare sunt construite aproape de nivelul terenului sau chiar sub nivelul natural al acestuia, argumentează Erbașu.

În timp ce Guvernul sărbătorește recorduri istorice de construcție și promite că 2026 va deveni cel mai bun an din istoria României la capitolul drumuri de mare viteză, din interiorul industriei vine un semnal de alarmă care poate schimba complet perspectiva asupra marilor proiecte de infrastructură.

Cristian Erbașu, unul dintre cei mai importanți constructori din România și președintele Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România, susține că economia făcută astăzi la construcția autostrăzilor ar putea genera costuri uriașe mâine.

Potrivit acestuia, problema nu este asfaltul care se vede la suprafață, ci ceea ce se află dedesubt.

În Occident, autostrăzile sunt ridicate cu 1,5 până la 2 metri peste nivelul terenului natural, astfel încât întreaga structură să fie protejată de apa din sol. În România, pentru reducerea costurilor și limitarea consumului de balast și piatră, multe sectoare sunt construite aproape de nivelul terenului sau chiar sub nivelul natural al acestuia. „Toată infrastructura se află sub circulația apei. Acea infrastructură va avea probleme majore mult mai repede”, avertizează Erbașu.

Dacă o autostradă proiectată și executată în condiții ideale ar trebui să reziste 40-50 de ani, infrastructura unor sectoare construite după actualele standarde ar putea necesita intervenții majore după doar 20-25 de ani.

Iar exemplele încep deja să apară.

Drumul Expres Brăila – Galați se confruntă cu tasări încă înainte de inaugurare. Autostrada Sebeș – Turda a devenit celebră pentru alunecările de teren și reparațiile repetate. Pe Autostrada Moldovei A7, între Pietroasele și Buzău, anumite sectoare au necesitat refacerea asfaltului la numai câteva luni după deschiderea circulației.

Specialiștii subliniază că nu toate aceste probleme sunt provocate exclusiv de cota de fundare, însă observația lui Erbașu readuce în prim-plan marea și incomoda dilemă: construim rapid sau construim pentru generațiile viitoare?

Costul de întreținere și durabilitatea, marea dilemă

Paradoxul este uriaș. România traversează cea mai amplă perioadă de dezvoltare a infrastructurii din istoria sa. Sute de kilometri de autostradă sunt în lucru simultan pe A7, A8, A0, A3 și alte proiecte majore. Numai pe Autostrada Moldovei lucrează mii de muncitori și sute de utilaje, într-o mobilizare fără precedent.

Dar în spatele imaginilor spectaculoase cu șantiere gigantice și inaugurări în serie se conturează o dezbatere care ar putea deveni explozivă în următorii ani: cât va costa întreținerea acestor autostrăzi și cât de durabile sunt ele în realitate.

Pentru regiunea Moldovei, unde Autostrada A7 este considerată coloana vertebrală a dezvoltării economice, iar Autostrada Unirii A8 reprezintă proiectul strategic al următorului deceniu, avertismentul capătă o importanță și mai mare.

Dacă afirmațiile lui Erbașu se confirmă, România riscă să descopere peste două decenii că a câștigat cursa construcției rapide, dar a pierdut bătălia pentru durabilitate.

Iar nota de plată ar putea fi achitată nu de actualii decidenți, ci de generațiile care vor circula pe aceste autostrăzi peste 20 sau 30 de ani. Daniel BACIU