CJ împarte 8 milioane de lei primăriilor din județ

* în total, 6.936,60 mii lei merg către comune, 872,73 mii lei către municipii, iar 190,67 mii lei către orașe, configurând o hartă financiară care reflectă nu doar cifre, ci și o ierarhie implicită a priorităților administrative * criteriile distribuției fondurilor - 80% în funcție de suprafață și 20% în funcție de populație

Un buget total de 8.000 de mii de lei, de la Consiliul Județean Iași, provenit din cota de 6% din impozitul pe venit, este împărțit între unitățile administrativ-teritoriale ale județului printr-un mecanism aparent tehnic, dar cu impact profund politic și economic: 80% în funcție de suprafață și 20% în funcție de populație. O formulă care ascunde o luptă acerbă pentru resurse vitale, în special pentru comunele mici, dar și pentru centrele urbane care trag după ele infrastructura întregului județ.

Acest „fond la dispoziția Consiliului Județean Iași” devine, în realitate, o rețea fină de echilibru fragil între nevoi, subfinanțare și promisiuni de dezvoltare locală. Banii sunt destinați susținerii programelor de infrastructură, cofinanțărilor obligatorii și cheltuielilor de funcționare pe care multe UAT-uri nu le pot acoperi din venituri proprii. Cu alte cuvinte, pentru multe localități, acești bani nu reprezintă dezvoltare, ci supraviețuire administrativă.

În acest tablou, fiecare comună primește o sumă fixată cu precizie matematică, dar cu implicații sociale uriașe. De la Al. I. Cuza – 62,28 mii lei, până la Deleni – 192,46 mii lei, diferențele reflectă nu doar realități geografice, ci și dezechilibre structurale între comunități. În timp ce unele localități abia își acoperă cheltuielile de bază, altele primesc sume care pot susține proiecte minore de infrastructură sau intervenții punctuale.

În zona urbană, municipiul Iași primește 713,92 mii lei, o sumă semnificativă în cifre absolute, dar adesea considerată insuficientă în raport cu presiunea uriașă a dezvoltării metropolitane. Pașcaniul, al doilea pol urban al județului, primește 158,81 mii lei, în timp ce orașele mai mici precum Târgu Frumos sau Hârlău se mulțumesc cu sume care abia permit funcționarea minimală a proiectelor locale.

În mediul rural, situația este și mai fragmentată. Comune precum Miroslava (153,48 mii lei) sau Schitu Duca (142,41 mii lei) se află în topul alocărilor, reflectând atât dimensiunea, cât și presiunea urbanizării accelerate din zona metropolitană Iași. În schimb, localități precum Răchiteni (24,33 mii lei) sau Mircești (28,47 mii lei) primesc sume modeste, insuficiente pentru proiecte majore, dar esențiale pentru întreținerea infrastructurii existente.

În total, 6.936,60 mii lei merg către comune, 872,73 mii lei către municipii, iar 190,67 mii lei către orașe, configurând o hartă financiară care reflectă nu doar cifre, ci și o ierarhie implicită a priorităților administrative.

Dincolo de aparența tehnică a repartizării, acest mecanism scoate la iveală o realitate mai dură: dependența profundă a administrațiilor locale de fondurile județene și vulnerabilitatea lor structurală în fața unor bugete limitate. Carmen DEACONU