Cum contribuie cercetarea de la UAIC la dezvoltarea unor orașe mai reziliente

Pentru administrațiile locale, una dintre cele mai dificile provocări este stabilirea priorităților de dezvoltare. Cum pot identifica domeniile în care este nevoie de investiții? Cum pot lua decizii bazate pe dovezi și nu doar pe percepții? Răspunsurile la aceste întrebări depind de existența unor cercetări care să explice modul în care funcționează orașele și să ofere instrumente utile pentru fundamentarea politicilor publice.

Cum răspunde cercetarea realizată la UAIC?

Pentru a răspunde acestei nevoi, cercetătorii Centrului de Studii Europene din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au desfășurat proiectul CITY-FOCUS – City: Future Organisation of Changes in Urbanisation and Sustainability, dedicat analizei vulnerabilităților urbane și identificării unor soluții pentru dezvoltarea unor orașe mai reziliente și mai incluzive.  

Cercetarea a pornit de la ideea că un oraș nu este definit doar de clădiri și infrastructură, ci și de modul în care oamenii trăiesc și interacționează cu spațiul urban. Calitatea vieții este influențată de numeroși factori care sunt strâns legați între ei, precum transportul, spațiile verzi, serviciile publice, siguranța, sănătatea, educația, accesul la tehnologie, oportunitățile economice și participarea civică. Înțelegerea acestor conexiuni este esențială pentru dezvoltarea unor politici publice eficiente. Unul dintre conceptele-cheie analizate este vulnerabilitatea urbană, care reflectă gradul în care un oraș este expus unor dificultăți economice, sociale, de mediu sau de infrastructură, precum și capacitatea sa de a face față acestora. Identificarea vulnerabilităților nu înseamnă etichetarea unor orașe ca fiind „mai bune” sau „mai slabe”, ci oferirea unei imagini obiective asupra domeniilor în care sunt necesare intervenții și investiții.

Instrumente pentru decizii mai bune

Pentru a transforma rezultatele cercetării în instrumente utile, echipa UAIC a dezvoltat o platformă interactivă online dedicată Indicelui Vulnerabilității Urbane (IVU). Instrumentul reunește și transformă date statistice complexe în vizualizări accesibile, care permit explorarea diferențelor dintre teritorii și a evoluției acestora în timp. Utilizatorii pot analiza nivelul general al vulnerabilității, dar și factorii care contribuie la acesta: demografia, piața muncii, veniturile și sărăcia, educația, locuirea, sănătatea, mediul și accesul la infrastructură.

IVU nu realizează un clasament al orașelor. Scopul său este de a evidenția tendințe și vulnerabilități și de a sprijini luarea unor decizii bazate pe date. Instrumentul poate fi utilizat de administrațiile locale pentru planificarea investițiilor și elaborarea strategiilor de dezvoltare, de cercetători pentru analiza transformărilor urbane și de organizațiile societății civile sau de cetățeni pentru o mai bună înțelegere a comunităților în care trăiesc.

Un alt rezultat important al proiectului este Atlasul Rezilienței Transformative Urbane, conceput ca un ghid pentru înțelegerea modului în care orașele se pot adapta și transforma în fața schimbărilor și a diferitelor șocuri. Atlasul oferă o diagnoză teritorială a localităților din România și analizează dimensiuni importante pentru reziliența urbană, precum mediul, economia, sănătatea, siguranța, echitatea socială, infrastructura, mobilitatea, digitalizarea și capacitatea instituțională.

Atlasul cuprinde 140 de hărți, alături de grafice, tabele și texte explicative, care permit analiza diferențelor dintre teritorii și a evoluției acestora în timp. Instrumentul este gândit atât pentru diagnostic teritorial, cât și ca punct de plecare pentru formularea unor strategii și politici adaptate realităților locale.

Ce spun locuitorii despre orașele în care trăiesc

Pe lângă datele statistice și instrumentele de analiză, cercetătorii UAIC au urmărit și modul în care locuitorii percep oportunitățile și vulnerabilitățile orașelor în care trăiesc. În acest scop, în noiembrie 2025, a fost realizat un sondaj de opinie la nivel național, care a analizat mediul urban din România din perspectiva oportunităților, vulnerabilităților și dinamicii acestora în marile orașe.

Sondajul a urmărit mai multe dimensiuni ale vieții urbane, iar rezultatele oferă o imagine complexă asupra percepțiilor locuitorilor. Cele trei grafice de mai jos reprezintă doar o selecție din rezultatele cercetării și ilustrează câteva dintre temele analizate: atașamentul față de oraș, utilizarea instrumentelor digitale și percepția asupra dezvoltării spațiului urban și a relației dintre construcții și spațiile verzi.

În Iași, 82% dintre respondenți declară că se simt atașați de oraș și nu și-ar dori să plece. Iașul se află astfel printre orașele analizate cu cel mai ridicat nivel de atașament, după Brașov și Oradea. Rezultatul evidențiază o legătură puternică între locuitori și orașul în care trăiesc.

Iașul se remarcă și prin utilizarea frecventă a platformelor online. 79% dintre respondenți declară că folosesc astfel de platforme pentru informații, plăți sau cursuri, cel mai ridicat procent dintre orașele analizate. Procentul este mai ridicat decât în Timișoara (71%), Oradea (68%) și Brașov (65%). Acest nivel ridicat de utilizare a instrumentelor digitale poate reprezenta o resursă importantă pentru dezvoltarea serviciilor publice digitale și pentru adaptarea orașului la transformările tehnologice. 

În același timp, percepția asupra dezvoltării spațiului urban este mai puțin favorabilă. În Iași, doar 25% dintre respondenți consideră că în oraș au fost limitate construcțiile în favoarea spațiilor verzi. Prin comparație, proporția este de 36% în Oradea și 37% în Timișoara. Rezultatul sugerează că modul în care se dezvoltă orașul și echilibrul dintre construcții și spațiile verzi sunt aspecte importante în percepția locuitorilor asupra mediului urban.

Pentru administrațiile locale, una dintre cele mai dificile provocări este stabilirea priorităților de dezvoltare. Cum pot identifica domeniile în care este nevoie de investiții? Cum pot lua decizii bazate pe dovezi și nu doar pe percepții? Răspunsurile la aceste întrebări depind de existența unor cercetări care să explice modul în care funcționează orașele și să ofere instrumente utile pentru fundamentarea politicilor publice.

Cum răspunde cercetarea realizată la UAIC?

Pentru a răspunde acestei nevoi, cercetătorii Centrului de Studii Europene din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au desfășurat proiectul CITY-FOCUS – City: Future Organisation of Changes in Urbanisation and Sustainability, dedicat analizei vulnerabilităților urbane și identificării unor soluții pentru dezvoltarea unor orașe mai reziliente și mai incluzive.  

Cercetarea a pornit de la ideea că un oraș nu este definit doar de clădiri și infrastructură, ci și de modul în care oamenii trăiesc și interacționează cu spațiul urban. Calitatea vieții este influențată de numeroși factori care sunt strâns legați între ei, precum transportul, spațiile verzi, serviciile publice, siguranța, sănătatea, educația, accesul la tehnologie, oportunitățile economice și participarea civică. Înțelegerea acestor conexiuni este esențială pentru dezvoltarea unor politici publice eficiente. Unul dintre conceptele-cheie analizate este vulnerabilitatea urbană, care reflectă gradul în care un oraș este expus unor dificultăți economice, sociale, de mediu sau de infrastructură, precum și capacitatea sa de a face față acestora. Identificarea vulnerabilităților nu înseamnă etichetarea unor orașe ca fiind „mai bune” sau „mai slabe”, ci oferirea unei imagini obiective asupra domeniilor în care sunt necesare intervenții și investiții.

Instrumente pentru decizii mai bune

Pentru a transforma rezultatele cercetării în instrumente utile, echipa UAIC a dezvoltat o platformă interactivă online dedicată Indicelui Vulnerabilității Urbane (IVU). Instrumentul reunește și transformă date statistice complexe în vizualizări accesibile, care permit explorarea diferențelor dintre teritorii și a evoluției acestora în timp. Utilizatorii pot analiza nivelul general al vulnerabilității, dar și factorii care contribuie la acesta: demografia, piața muncii, veniturile și sărăcia, educația, locuirea, sănătatea, mediul și accesul la infrastructură.

IVU nu realizează un clasament al orașelor. Scopul său este de a evidenția tendințe și vulnerabilități și de a sprijini luarea unor decizii bazate pe date. Instrumentul poate fi utilizat de administrațiile locale pentru planificarea investițiilor și elaborarea strategiilor de dezvoltare, de cercetători pentru analiza transformărilor urbane și de organizațiile societății civile sau de cetățeni pentru o mai bună înțelegere a comunităților în care trăiesc.

Un alt rezultat important al proiectului este Atlasul Rezilienței Transformative Urbane, conceput ca un ghid pentru înțelegerea modului în care orașele se pot adapta și transforma în fața schimbărilor și a diferitelor șocuri. Atlasul oferă o diagnoză teritorială a localităților din România și analizează dimensiuni importante pentru reziliența urbană, precum mediul, economia, sănătatea, siguranța, echitatea socială, infrastructura, mobilitatea, digitalizarea și capacitatea instituțională.

Atlasul cuprinde 140 de hărți, alături de grafice, tabele și texte explicative, care permit analiza diferențelor dintre teritorii și a evoluției acestora în timp. Instrumentul este gândit atât pentru diagnostic teritorial, cât și ca punct de plecare pentru formularea unor strategii și politici adaptate realităților locale.

Ce spun locuitorii despre orașele în care trăiesc

Pe lângă datele statistice și instrumentele de analiză, cercetătorii UAIC au urmărit și modul în care locuitorii percep oportunitățile și vulnerabilitățile orașelor în care trăiesc. În acest scop, în noiembrie 2025, a fost realizat un sondaj de opinie la nivel național, care a analizat mediul urban din România din perspectiva oportunităților, vulnerabilităților și dinamicii acestora în marile orașe.

Sondajul a urmărit mai multe dimensiuni ale vieții urbane, iar rezultatele oferă o imagine complexă asupra percepțiilor locuitorilor. Cele trei grafice de mai jos reprezintă doar o selecție din rezultatele cercetării și ilustrează câteva dintre temele analizate: atașamentul față de oraș, utilizarea instrumentelor digitale și percepția asupra dezvoltării spațiului urban și a relației dintre construcții și spațiile verzi.

În Iași, 82% dintre respondenți declară că se simt atașați de oraș și nu și-ar dori să plece. Iașul se află astfel printre orașele analizate cu cel mai ridicat nivel de atașament, după Brașov și Oradea. Rezultatul evidențiază o legătură puternică între locuitori și orașul în care trăiesc.

Iașul se remarcă și prin utilizarea frecventă a platformelor online. 79% dintre respondenți declară că folosesc astfel de platforme pentru informații, plăți sau cursuri, cel mai ridicat procent dintre orașele analizate. Procentul este mai ridicat decât în Timișoara (71%), Oradea (68%) și Brașov (65%). Acest nivel ridicat de utilizare a instrumentelor digitale poate reprezenta o resursă importantă pentru dezvoltarea serviciilor publice digitale și pentru adaptarea orașului la transformările tehnologice. 

În același timp, percepția asupra dezvoltării spațiului urban este mai puțin favorabilă. În Iași, doar 25% dintre respondenți consideră că în oraș au fost limitate construcțiile în favoarea spațiilor verzi. Prin comparație, proporția este de 36% în Oradea și 37% în Timișoara. Rezultatul sugerează că modul în care se dezvoltă orașul și echilibrul dintre construcții și spațiile verzi sunt aspecte importante în percepția locuitorilor asupra mediului urban.