Două ieșence, proclamate sfinte la Văratec

* Safta Brâncoveanu și Olimpiada, două femei născute la Iași care au marcat istoria spirituală și socială a Moldovei, vor fi în centrul ceremoniei de proclamare locală a canonizării de la Mănăstirea Văratec

Mănăstirea Văratec va deveni, duminică, 16 august, locul uneia dintre cele mai importante ceremonii religioase ale acestei veri în Moldova. Proclamarea locală a canonizării Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu va avea loc la finalul Sfintei Liturghii. Cu o zi înainte, sâmbătă, 15 august, de la ora 17.00, este programată slujba de Priveghere.

Cele trei cuvioase fac parte dintre cele 16 femei românce cu viață sfântă pentru care proclamarea generală a canonizării a avut loc la Patriarhia Română, pe 6 februarie 2026. Canonizarea fusese aprobată de Sfântul Sinod la 1 iulie 2025. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu sunt pomenite în calendar pe 17 august.

Pentru Iași, ceremonia are o semnificație aparte: două dintre cele trei sfinte sunt născute aici.

Safta Brâncoveanu, ieșeanca ce a ridicat un spital pentru săraci

Elisabeta, cunoscută înainte de intrarea în monahism drept Safta Brâncoveanu, s-a născut la Iași în 1776, în familia marelui logofăt Teodor Balș și a Zoei Rosetti. În 1791 s-a căsătorit cu marele ban Grigore Brâncoveanu, ultimul descendent pe linie bărbătească al familiei Brâncoveanu.

După moartea soțului, a dus mai departe una dintre dorințele acestuia: construirea unui spital pentru oamenii nevoiași. Lucrările au început în 1835, iar proiectul a devenit Așezământul Brâncovenesc, conceput în jurul bisericii Domnița Bălașa. Spitalul avea peste 60 de paturi și o organizare care permitea oferirea de îngrijiri medicale gratuite.
Safta Brâncoveanu s-a retras ulterior la Văratec, unde a trăit 17 ani ca monahie. Și-a continuat aici activitatea filantropică, sprijinind oameni săraci, biserici și mănăstiri și dăruind numeroase obiecte de cult bisericii mari a așezământului.

Olimpiada, ieșeanca aflată la temelia Văratecului

A doua ieșeancă proclamată sfântă este Cuvioasa Olimpiada. Născută Bălașa, în 1758, la Iași, era fiica preotului Mihai de la Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc”. A ales de tânără viața monahală și a primit numele Olimpiada.

Numele ei este legat chiar de nașterea Mănăstirii Văratec. Între 1781 și 1788 a pus bazele așezământului monahal, cu sprijinul Sfântului Paisie de la Neamț și al Sfântului Iosif de la Văratec. Mai târziu a condus mănăstirea în două perioade, între 1822–1828 și 1834–1842. În timpul său au fost refăcute și dezvoltate clădirile mănăstirii, biserica, chiliile și turnul-clopotniță.

Nazaria, prima stareță a Mănăstirii Văratec

Alături de cele două ieșence va fi proclamată local și Sfânta Cuvioasă Nazaria, considerată prima stareță a Mănăstirii Văratec. În 1788 a fost adusă de la Durău și a preluat conducerea noii obști, pe care a păstorit-o până în 1814.

În timpul stăreției sale s-a ridicat noua biserică de zid a mănăstirii, sfințită în 1812, iar Văratecul s-a consolidat ca una dintre marile vetre monahale ale Moldovei.

Ceremonia din 16 august leagă astfel, peste mai bine de două secole, Iașul de Văratec prin destinele a două femei devenite repere ale monahismului și filantropiei românești.

Maura ANGHEL