Experți din 6 țări discută la Iași despre genealogia familiilor

Un principe din familia Ghica, manuscrise din arhiva unui mare genealogist român, blazoane medievale, sigilii de la Muntele Athos, decorații de război, heraldică britanică în Singapore și genealogii țărănești fac parte din programul celui de-al XX-lea Congres de Genealogie și Heraldică, organizat la Iași între 28 și 30 mai 2026.

Evenimentul se desfășoară la Palatul Braunstein, în Piața Unirii, clădire monument construită la începutul secolului al XX-lea, în stil eclectic, cu elemente Art Nouveau. Congresul este organizat de Institutul Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, iar Muzeul Municipal „Regina Maria” din Iași este partener al ediției. „Suntem onorați să fim gazda unii eveniment de o asemenea ținută, care aduce la Iași nume importante din isorie, heraldică, genealogie. Vom vorbi despre trecut, dar vom aborda și metodele moderne ale cercetării de familie”, a spus dr Aurica Ichim, managerul Muzeului Municipal „Regina Maria”.

Un principe Ghica vorbește despre străbunul său

Prima zi a congresului aduce în prim-plan una dintre cele mai cunoscute familii istorice ale Moldovei. Ședința plenară este dedicată domnului Grigore Alexandru Ghyka, la 170 de ani de la plecarea sa în exil. Printre invitați se află principele Mihai Ghyka, din București, care va susține comunicarea „Străbunul nostru Grigore Alexandru Ghyka – dincolo de omul de stat”.

De la bourul Moldovei la heraldica britanică din Singapore

Programul are și teme care pot atrage publicul prin caracterul lor vizual și neobișnuit. Rostyslav Kasyanenko, din München, va discuta despre capetele de bour în heraldica medievală europeană și moldovenească, iar Cătălin-Iulian Hriban, din Iași, va vorbi despre „Leul și Arborele Vieții”.

Un detaliu aparte vine din zona internațională: Patricia Manea, din Singapore, va susține online comunicarea „Prezențe heraldice britanice în Orientul Îndepărtat: guvernare, memorie civică și reprezentare simbolică în Singapore”. Este una dintre temele care scot congresul din registrul strict local și îl duc spre o lectură globală a simbolurilor publice.

Heraldica nu rămâne doar la nivelul stemelor de familie. În program apar sigiliile așezămintelor românești de la Sfântul Munte Athos, prezentate de Silvian Emanuel Man și Andrei Pâslaru, dar și steagurile din stemele nobiliare acordate de principii

Tezaure romane descoperite în județul Iași

Congresul aduce și o secțiune de numismatică, cu legături directe cu zona Iașului. Adelina Picior va prezenta tema „Argintul roman în mâinile barbarilor. Tezaurul de la Muncelu de Sus”, localitate din comuna Mogoșești-Siret, județul Iași.

Lucian Munteanu va vorbi despre cronologia denarilor romani imperiali din Moldova apuseană, iar Andrei Ghițu și Andrei Baltag vor prezenta particularitățile unui tezaur unguresc din vechea colecție a Institutului de Arheologie din Iași.

Arhive digitale și viitorul cercetării de familie

Congresul nu rămâne doar în zona documentului vechi. Ultima parte a programului discută și metodele actuale ale cercetării genealogice. Cezar Buterez va vorbi despre gazetteer-urile digitale ca instrumente pentru genealogie, iar Ovidiu Leonte va prezenta fondul arhivistic „Moșia Talpa” ca sursă pentru studiul proprietății funciare, al genealogiei și al elitelor rurale din Moldova.

Alexandru Gorea, din Iași, va aduce în discuție un manuscris din colecțiile Muzeului Municipal „Regina Maria”: „Manualul unui om onest sau învățături neapărat trebuitoare”, de Mihail Vitlimescu.

Pe lângă comunicări, congresul include trei expoziții. Publicul va putea vedea stemele artistului heraldist Keöpeczi Sebestyén József, manuscrise și documente din arhiva lui George D. Florescu, dar și expoziția „Cœlestini Coloris – arta heraldică în România contemporană”.

Maura ANGHEL