Fără ghiozdan, cu muncă de mici. Copilăria romană ajunge la Iași
* 86 de artefacte descoperite în vechiul Tomis și în alte așezări din Dobrogea arată cum trăiau copiii în urmă cu aproape 2.000 de ani * căluți cu roți, ursuleți din ambră, zornăitoare și obiecte din morminte de copii pot fi văzute la Palatul Culturii până pe 4 octombrie
Cu o zi înainte de începerea școlii, copiii din Iași pot vedea la Palatul Culturii o variantă radical diferită a copilăriei. Fără grădiniță, fără clase organizate pentru toți și fără adolescența prelungită de astăzi, copiii din lumea romană intrau mult mai repede în viața adulților. Unii mergeau la școală, alții începeau de mici să muncească în gospodărie sau să învețe meseria părinților.
Expoziția „A fost odată ca niciodată…! Scurtă istorie a copilăriei în primele patru veacuri de stăpânire romană la Pontul Euxin”, deschisă la Muzeul de Istorie a Moldovei, aduce la Iași 86 de artefacte din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Cele mai multe provin din Tomis, actuala Constanța, dar sunt prezentate și descoperiri de la Callatis, Capidava, Durostorum, Carsium, Tropaeum Traiani și alte situri dobrogene.
Căluți cu roți și ursuleți de acum 2.000 de ani
Copiii romani se jucau. O demonstrează chiar obiectele păstrate până astăzi. Printre piesele prezentate la Iași se află căluți din teracotă prevăzuți cu rotițe, ursuleți din ambră și jucării zornăitoare. Unele obiecte aveau însă o funcție mai serioasă: talismanele erau purtate pentru protejarea copiilor, într-o lume în care boala și moartea făceau parte mult mai frecvent din primii ani de viață.
O parte dintre cele mai importante exponate provin chiar din morminte de copii descoperite recent în necropolele Tomisului și sunt prezentate publicului în premieră. Inventarele funerare cuprind bijuterii din materiale prețioase, opaițe, recipiente pentru uleiuri și parfumuri, vase rare din sticlă, ceramică și obiecte realizate din metal, ambră, os, corn sau piatră.
Școala nu era pentru toți copiii
Diferența față de dimineața de 7 septembrie 2026 este uriașă. În Imperiul Roman nu exista un sistem public de educație obligatorie comparabil cu cel actual. În familiile care își permiteau instruirea copiilor, educația putea începe în jurul vârstei de 7 ani, mai ales în cazul băieților. Se învățau cititul, scrisul și socotitul, iar primele exerciții puteau fi făcute pe tăblițe cerate, cu ajutorul unui stilus. Fetele puteau primi și ele educație, în special în familiile înstărite, dar accesul nu era egal.
Pentru copiii familiilor sărace, traseul putea fi cu totul altul. Sursele despre lumea romană arată că mulți începeau să muncească de foarte tineri, în agricultură, în comerț sau alături de părinți, învățând o meserie. Copilăria, în sens social, era astfel mult mai scurtă decât astăzi.
La 12–16 ani începea deja lumea adulților
Nici trecerea către viața adultă nu semăna cu cea de astăzi. În societatea romană, vârsta minimă legală pentru căsătoria fetelor era de 12 ani, iar băieții puteau primi toga virilis, simbol al intrării în lumea cetățenilor adulți, în jurul vârstei de 14–16 ani. Cercetările asupra copilăriei romane indică tocmai această limită timpurie dintre anii copilăriei și responsabilitățile vieții adulte.
Peste toate plana mortalitatea ridicată. Studiile arheologice și demografice arată că moartea în primul an de viață era incomparabil mai frecventă decât astăzi; unele estimări pentru lumea romană indică mortalitate infantilă de aproximativ 30%, iar alte reconstrucții demografice au avansat valori apropiate de 40%.
Tocmai de aceea, jucăriile și bijuteriile găsite în mormintele copiilor au o greutate aparte. Cercetările moderne au respins ideea că părinții romani ar fi fost indiferenți la moartea celor mici doar pentru că aceasta era frecventă. Inclusiv cei mai mici copii primeau identitate socială, obiecte personale și ritualuri funerare.
Expoziția de la Palatul Culturii din Iași rămâne deschisă până pe 4 octombrie. Duminică, 6 septembrie, Muzeul de Istorie a Moldovei poate fi vizitat între 10.00 și 17.00. Biletul întreg pentru muzeu costă 30 de lei la casierie și 25 de lei online, fiind disponibile și tarife reduse. Clara DIMA