Generația pierdută a Iașului. Tinerii care dispar din școală și muncă

* România are cea mai mare rată a tinerilor NEET din Uniunea Europeană, iar fenomenul se vede și la Iași * AJOFM încearcă să readucă în educație și pe piața muncii cel puțin 1.600 de tineri din județ, în timp ce sute de alții apar deja în statisticile șomajului

Nu sunt studenți, nu sunt elevi, nu au serviciu și nu urmează niciun curs de calificare. Sunt tinerii pe care statisticile îi numesc NEET, iar România îi are într-o proporție mai mare decât orice alt stat al Uniunii Europene. Datele AJOFM arată că problema este departe de a fi marginală.

Tinerii pe care statisticile obișnuite nu-i văd

În 2025, 19,2% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani nu aveau un loc de muncă și nu urmau nici educație, nici cursuri de formare, cea mai mare rată din întreaga Uniune Europeană. Media europeană era de numai 11%. În Olanda, procentul cobora la 5,3%, în Suedia la 5,9%, iar în Slovenia la 7,6%. Cu alte cuvinte, aproape unul din cinci tineri români a ieșit simultan din cele două sisteme care ar trebui să-i pregătească viața adultă: școala și piața muncii. Categoria NEET cuprinde inclusiv tineri care nici măcar nu mai caută activ de lucru și care, prin urmare, pot rămâne aproape invizibili pentru instituții.

AJOFM Iași derulează proiectul „JobNet – Click pentru Tineret”, prin care și-a propus identificarea și implicarea a cel puțin 1.600 de persoane sub 30 de ani din județ, cu precădere tineri NEET. Obiectivul este ca cel puțin 1.136 dintre ei să ajungă să participe sustenabil pe piața muncii. Cifra de 1.600 nu reprezintă însă totalul tinerilor NEET din Iași. Este grupul pe care un singur program își propune să îl identifice și să îl ajute.

În iunie 2026, județul Iași avea 9.487 de șomeri înregistrați, dintre care 828 aveau sub 25 de ani, iar alți 422 aveau între 25 și 29 de ani.

Iașul universitar și celălalt Iași

Fenomenul creează un contrast puternic într-un județ cunoscut tocmai prin universități și prin zecile de mii de studenți care vin anual la Iași. Există însă și un alt Iași: comune aflate la zeci de kilometri de licee și de marile zone de angajare, familii cu venituri reduse, tineri care abandonează școala, absolvenți fără calificare căutată pe piață și oameni care nu ajung niciodată la un consilier profesional.

În Uniunea Europeană, rata NEET pentru grupa 15-29 de ani a scăzut de la 15,2% în 2015 la 11% în 2025. România a rămas la un nivel mult mai ridicat și se află acum la 19,2%, urmată la mare distanță de Bulgaria, cu 13,8%, și Grecia, cu 13,6%. Diferența spune mai mult decât un clasament european. Înseamnă generații de tineri care ajung mai târziu sau poate niciodată la un venit stabil, contribuții sociale, independență financiară și o profesie.

Dan DIMA