Harta banilor din afară. Iașul importă mai mult decât exportă

* ultimul bilanț anual complet public pentru județul Iași arată un dezechilibru greu de „cosmetizat” * în timp ce exporturile au fost de 1.042,2 milioane euro, importurile au urcat la 1.324,6 milioane euro, generând un deficit de 282,4 milioane euro

Iașul își trăiește economia la vedere ca un oraș care consumă: vitrine pline, trafic, livrări, șantiere, chirii. Banii care vin „din afară” se văd în statistici și în halele industriale, în contractele care pleacă spre UE și în lanțurile de aprovizionare care intră tot din afară. Când tragi linie, județul rămâne net importator: în 2024, exporturile au trecut de un miliard de euro, dar importurile au fost și mai mari, lăsând un minus de peste 282 milioane euro.

Dezechilibrul nu e o întâmplare de o lună și nici o „poveste de sezon”. În iulie 2025, diferența dintre exporturi și importuri a fost de aproape 40 milioane euro, într-o singură lună, semn că presiunea importurilor rămâne constantă chiar și atunci când exportul funcționează.

Externul Iașului are o semnătură clară: exportul e concentrat în industrie, iar cea mai mare parte vine din zona de mașini, aparate și echipamente, care ajunge la aproximativ 52% din exporturile județului. Restul se împarte între chimie, industria ușoară și metale, adică exact acele sectoare în care o comandă mare sau o problemă pe lanț poate schimba rapid balanța.

În spatele acestor procente stau companii concrete, cu activități și coduri care se pot verifica în acte. În județ apar nume mari din zona auto și echipamente, precum PHINIA Delphi România, din pharma precum Antibiotice, din metalurgie precum ArcelorMittal Tubular Products Iași, alături de jucători industriali ca Mennekes Electric și companii de mecanică de precizie precum IG Watteeuw România și BMT Aerospace România. În zona de industrie ușoară, un reper local rămâne Motexco.

„Harta” banilor din afară, în 2026, nu e despre a declara Iașul „exportator” sau „consumator”, ci despre a arăta unde sunt motoarele reale și de ce, în ciuda lor, județul rămâne pe minus.

Dan DIMA