Iașul a pierdut șase arbori monument!

Aproape 500 de ani, atâția numără Teiul Luceafărului, căruia ieri i s-au adus ample omanii, cu prilejul împlinirii a 173 de ani de la naștere. Teiul este cel mai vechi arbore din Parcul Copou şi a fost consolidat de mai multe ori, fiind ameninţat de furtuni şi de putreziciune.

În anul 1990, prof. dr. Mandache Leocov, responsabil pe atunci de arborii monumentali din partea Academiei Române, şi director al Grădinii Botanice din Iaşi, a primit sarcina de a-l revigora. „Am desfăcut plomba de beton. Tot lemnul era putred până jos. Am lăsat deschis ecranul rămas. Era un fel de mască de scoarţă despre care nu se ştia ce e exact. În toată literatura, în toate peregrinările pe care le-am făcut eu în ţară şi străinătate, nu am mai întâlnit fenomenul ăsta. Este unic. El singur s-a salvat de la moarte. Noi l-am ajutat apoi cât am putut”, scria regretatul profesor Mandache Leocov. Arborele a supraviețuit printr-o minune a naturii: „două rădăcini aditive, care au crescut şi s-au strecurat pe lângă plombă, au ajuns, prin golul din trunchi, în pământ”. Pentru Iași, Teiul lui Eminescu este un simbol, fiind vizitat anual de mii de turiști. De altfel, potrivit specialiștilor de la Agenția Pentru Protecția Mediului (APM) Iași, este și cel mai popular arbore, pe lista scurtă a celor mai importanți copaci din zonă.

O veste bună este faptul au fost inventariați alţi potenţiali 22 de arbori monument. La propunerea proprietarilor de teren, un număr de patru arbori au primit deja avizul Academiei Române  - Filiala Iaşi – Subcomisia pentru Ocrotirea  Monumentelor Naturii  de a intra în categoria arborilor monument. Este vorba de  un exemplar de stejar (Quercus robur)  de 328 ani  şi un exemplar de frasin ( Frasin excelsior) de 417 ani aflați în curtea Primăriei Hârlău, respectiv pe domeniul public al oraşului Hârlău şi pentru  care Consiliul Local a emis o hotărâre de declarea a lor ca arbori monument. Lor li se adaugă un plop alb (Populus alba) de 150 de ani aflat în  comuna Dobrovăţ, în  fondul forestier administrat de Direcția Silvică Iaşi, şi un stejar de  aproximativ 300 de ani aflat la marginea Pădurii Mârzești, în localitatea  Rediu. Pentru alți 18  arbori de diferite specii  (stejar, arţar, plop, cireş pădureț etc) identificaţi şi documentați de Institutul Național de Cercertare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” Bucureşti  ca îndeplinind condiţii de declare drept arbori monument, este necesar să se  obţină  acordul proprietarilor de teren şi avizul Academiei Române – Filiala Iaşi, Subcomisia Ocrotirea Monumentelor  Naturii. „După ce vom avea toate avizele, vom înainta o propunere către Consiliul Judeţean Iaşi de actualizare a listei arborilor declarați monument prin HCJ Iaşi 261/2014, pentru a include toate aceste  noi  modificări”, a spus Galea Temneanu.

Arborii monument, ambasadori ai Iașului

De altfel, APM Iaşi desfăşoară o serie de activităţii de informare şi conştientizare împreună cu diferiţi  parteneri în vederea  promovării  acestor arbori monument. Astfel a fost editată  broşura „Arborii Monument al Naturii – ambasadorii culturali ai judeţului Iaşi” (care se găseste pe site ul APM Iaşi), au fost organizate mini-tururi ghidate pietonale în municipiul Iaşi pentru elevi şi cadre didactice (pe traseul stejarii piramidali de la Starea civilă–stejarul Veronicăi Micle (aflat în faţa Bibliotecii UMF)–stejarii din curtea Muzeului de Ştiinţe ale Naturii–stejarul lui  Berthelot (Teatru Naţional) –aliniamentul de platani din parcul din faţa Teatrului  Naţional–magnolia de la Primăria Iaşi– castanul porcesc din curtea Mitropoliei. „Pentru o cât mai bună conservare a acestor arbori monument – adevărate  elemente ale moştenirii culturale şi istorice ale comunităţilor,  este nevoie în special de implicarea administraţiilor locale, pe terenul cărora se găsesc circa 75% din arborii monument, şi de sprijinirea de către acestea a  persoanelor fizice pe terenul cărora se afla restul de arbori. Este nevoie de sprijin în vederea menţinerii stării de sănătate corespunzătoare, aplicarea la timp a eventualelor tratamente fitosanitare necesare, toaletare, marcarea cu plăcuţe indicatoare, punerea în valoare printro mai bună promovare  şi  includerea lor in anumite trasee turistice”, a adăugat Galea Temneanu. Altfel spus, cei aproape 400 de arbori monument ai Iașului ar putea fi tot atâtea obiective turistice care ar putea spori interesul celor care ne vizitează județul.

Un exemplu relevant este cel mai bătrân copac din România - un stejar care are mai bine de 900 de ani. Supranumit „bătrânul Carpaților”, arborele se află la marginea satului Mercheașa din județul Brașov și a devenit o atracție turistică a zonei.

Maura ANGHEL