Iașul copiilor anxioși. Tot mai mulți copii și adolescenți au nevoie de psiholog din cauza rețelelor sociale

* un studiu național a arătat că un sfert dintre copiii și tinerii cu vârste între 7 și 17 ani care au ajuns la consiliere psihologică anul trecut au avut tulburări emoționale provocate de rețelele sociale * peste 60% dintre preadolescenții și adolescenții care au cerut ajutor au prezentat probleme severe de sănătate mintală * la Iași, datele din școli și reacția instituțiilor arată că fenomenul a ieșit din zona de excepție și a devenit deja o problemă publică

Cifrele care ar trebui să sperie orice părinte nu mai țin de impresii, ci de cazuri concrete. Potrivit unui document al organizației Salvați Copiii România, anul trecut, unul din patru copii și tineri cu vârste între 7 și 17 ani ajunși în atenția psihologilor organizației a prezentat anxietate sau depresie cauzate de expunerea îndelungată la rețelele sociale. În același timp, peste 60% dintre preadolescenții și adolescenții care au solicitat consiliere au avut probleme severe de sănătate mintală, unele mergând până la tentative de suicid. Documentul citează și date europene care plasează România pe primul loc în Europa la prevalența utilizării problematice a rețelelor sociale, cu 22% dintre adolescenți afectați.

La Iași, semnele sunt deja vizibile în școli. O analiză a CJRAE Iași arată o presiune puternică exact în zonele care trădează dezechilibre emoționale: controlul stresului, controlul emoțiilor, încrederea în sine, relațiile cu colegii, gestionarea conflictelor și adaptarea la schimbările adolescenței. Mai mult, în solicitările părinților apar explicit „dependența de telefon” și „dependența de rețelele sociale” ca motive pentru care cer sprijin de specialitate.

Asta înseamnă că, în județul Iași, copilul care stă ore în șir pe TikTok, Instagram sau alte platforme nu mai este doar „distrat” sau „leneș”, ci poate fi deja într-o zonă de risc: anxietate, izolare, iritabilitate, scăderea concentrării, nesiguranță și dificultăți de relaționare. Când părinții ajung să numească direct dependența digitală, iar elevii cer ajutor pentru stres și emoții, problema nu mai este una de disciplină, ci una de sănătate mintală.

Și autoritățile sanitare din Iași au început să spună asta fără ocolișuri. În acest an, DSP Iași a lansat campania „Viața trăită online are consecințe offline”, avertizând asupra „escaladării provocărilor de sănătate mintală generate de utilizarea problematică a mediului digital”, cu accent tocmai pe copii și tineri. Când o direcție de sănătate publică pune ecranul în centrul unei campanii oficiale, înseamnă că fenomenul a depășit de mult granița unei mode.

Clara DIMA