Iașul își consolidează statutul de hub IT. Ce șanse au startup-urile locale în fața colosilor?

Iașul nu mai poate fi privit ca un simplu oraș universitar cu ambiții digitale. Datele statistice publice arată că sectorul „informații și comunicații” din județ s-a așezat, în 2025, în jurul unui palier de 16.400-17.000 de salariați, cu vârfuri lunare care au urcat chiar la 16.968 de oameni. În paralel, piața locală de birouri a ajuns la aproximativ 290.000 mp, iar în 2025 activitatea de închiriere a depășit 6.000 mp, de trei ori mai mult decât în anul anterior. Cu o rată de neocupare de circa 15% și chirii prime de 14-16 euro/mp, orașul are deja infrastructura unui hub tech matur, nu doar promisiunea unuia.

Această masă critică a fost construită și de prezența multinaționalelor. Cel mai bun exemplu rămâne Amazon Development Center România, centrul din Iași al grupului american, care a încheiat anul 2025 cu afaceri de 712,8 milioane lei. Chiar dacă cifra de afaceri a scăzut cu 11,1% față de 2024, iar echipa s-a redus de la 3.424 la 3.166 de angajați, compania a rămas un angajator uriaș pentru piața locală și a revenit pe profit, cu aproape 4 milioane lei. Pentru startup-uri, astfel de cifre spun totul: concurează nu cu firme mici, ci cu organizații care pot pune pe masă salarii, beneficii și brand la o scară greu de egalat.

Aici apare miza reală. Cu cât Iașul devine mai atractiv pentru companii mari, cu atât startup-urile locale se luptă mai greu pentru aceeași resursă rară: oameni buni. Un programator, un product manager sau un specialist AI aflat la început de drum va alege adesea siguranța unei corporații în locul unui startup cu risc ridicat. În practică, asta înseamnă că firmele tinere trebuie să compenseze lipsa bugetelor mari prin viteză, nișare și flexibilitate. Altfel spus, nu pot câștiga jocul salariilor, deci trebuie să câștige jocul ideilor și al execuției. Afirmația este o inferență, dar ea este susținută de dezechilibrul de scară dintre numărul total de salariați din IT&C și dimensiunea încă redusă a ecosistemului local de startup-uri.

Iar ecosistemul ieșean de startup-uri rămâne, cel puțin deocamdată, modest în cifre. StartupBlink arată că Iașul are 30 de startup-uri mapate, ocupă locul 819 la nivel global și a crescut cu 18,5% în 2025. În software & data, orașul stă mai bine, cu un loc 425 la nivel mondial pe această nișă. Tot StartupBlink arată că primele trei startup-uri din Iași pe segmentul software & data au atras împreună peste 23,8 milioane de dolari, iar primele trei cele mai finanțate depășesc 24,7 milioane de dolari. Liderii locali enumerați de platformă sunt MobileXpense, Flixier și Nifty Learning. Cifrele arată că există companii relevante, dar și că ecosistemul nu are încă densitatea și forța financiară din centre mai mari.

Raportat la România, distanța se vede și mai clar. Țara figurează cu 742 de startup-uri în baza StartupBlink și ocupă locul 48 global, în timp ce Iașul rămâne un centru vizibil, dar periferic în raport cu marile nuclee de capital și investiții. Mai simplu spus, orașul are talente și companii bune, dar încă nu produce suficient de multe povești de scalare care să schimbe regulile jocului.

Există totuși semne că pepiniera funcționează. La mijlocul lui martie 2026, UAIC a organizat mini-hackathonul local Innovation Labs Iași, tocmai pentru idei de startup tehnologic, iar în mai este programat Iași Entrepreneurs Summit 2026, un nou semn că orașul încearcă să-și întărească rețeaua de fondatori, mentori și investitori. Problema este că evenimentele și comunitatea nu sunt suficiente dacă nu apar și companii locale capabile să treacă mai des din faza de produs bun în faza de business mare.

De fapt, aceasta este concluzia cea mai importantă pentru 2026: startup-urile ieșene au șanse în fața colosilor, dar nu pe terenul acestora. Nu prin mărime, nu prin salarii și nu prin forța brandului. Șansa lor reală este să fie mai rapide, mai specializate și mai curajoase în nișe unde corporațiile se mișcă greu. Dacă Iașul va reuși să transforme o parte din cei aproape 17.000 de oameni din IT&C în fondatori, produse proprii și companii scalabile, atunci statutul de hub IT va căpăta o a doua dimensiune: nu doar centru de execuție pentru giganți, ci și oraș care produce business-uri tech ale lui. Dacă nu, va rămâne un pol puternic al industriei, dar unul în care cei mari dau tonul, iar startup-urile cresc mai încet decât ar permite potențialul locului. Dan DIMA