Iașul ocrotește semințele viitorului

* de la lupin și soiuri pomicole până la vița-de-vie, cercetătorii ieșeni conservă și ameliorează resurse genetice importante pentru agricultura românească * catalogul oficial din 2026 include inclusiv o nouă creație viticolă a Iașului

În laboratoarele și câmpurile experimentale din Iași se păstrează o parte din viitorul agriculturii românești. Soiuri create în urmă cu decenii, selecții genetice și plante ameliorate pentru condițiile climatice ale Moldovei reprezintă o resursă economică într-o agricultură tot mai expusă secetei și fenomenelor meteorologice extreme.

Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură pentru 2026 arată că Iașul continuă să contribuie la patrimoniul genetic agricol al României, inclusiv prin creații recente.

Lupinul și fasolea de la Iași: genetica intră în cultura mare

Universitatea pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” figurează în catalogul din 2026 ca menținător al trei soiuri de lupin alb: Mihai, Măriuca și Ruxandra. Primele două soiuri feminine au fost înregistrate în 2021, iar Mihai, în 2015, a fost reînscris în 2026. Universitatea menține și soiul de fasole de câmp Algil, înregistrat în 2020.

Lupinul (un fel de fasole) prezintă interes agronomic prin conținutul de proteine și capacitatea de a fixa azotul atmosferic în asociere cu bacteriile din sol. Poate deveni o componentă a rotației culturilor și o resursă pentru furajare, dar valorificarea economică depinde de productivitate, calitatea semințelor și existența unei piețe de desfacere.

Iașul a înregistrat un nou soi de viță-de-vie în 2026

Noutatea catalogului este Milenis, soi pentru struguri de vin alb, înregistrat în 2026 și menținut de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași. Alături de acesta figurează creații și selecții precum Golia, Arcaș, Aromat de Iași, Adoris și clonele Frâncușă 14 Iș, Fetească albă 8 Iș și Fetească regală 1 Iș. Cercetarea produce și material săditor. În raportul stațiunii pentru 2023 apar 37.470 de vițe altoite obținute și 41.509 livrate. Din producția de material săditor făceau parte 1.420 de vițe Golia, 540 Aromat de Iași și 350 Frâncușă 14 Iș.

Există și dovada cultivării propriu-zise: în același an, stațiunea raporta două hectare cu Aromat de Iași și 1,8 hectare cu Golia. Sunt date din exploatația de cercetare, nu suprafețe reprezentative pentru întregul județ.

Cireșele românești se multiplică în pepiniera de la Sârca

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iași, patrimoniul genetic are și o componentă comercială directă. Catalogul din 2026 înscrie, sub responsabilitatea stațiunii, soiuri de cireș precum Bucium, Galata, Cetățuia, Iașirom, Alexus, Andreiaș și Miris, acesta din urmă înregistrat în 2022.

Pentru anul agricol 2026, unitatea anunță producerea și comercializarea materialului săditor certificat prin Pepiniera Sârca. Oferta include soiuri românești precum Boambe de Cotnari, Bucium, Alexus, Andreiaș și Paulică. Prețul afișat pentru puieții de cireș este de 60 de lei, TVA inclus.

Usturoiul de Răchiteni, între conservare și radierea din catalog

Un caz aparte este soiul de usturoi De Răchiteni, legat direct de județul Iași. Înregistrat în 2023, cu menținătorul SC Marcel SRL din comuna Răchiteni, soiul apare în catalogul din 2026 cu mențiunea radierii la 31 decembrie 2024. Comercializarea materialului de înmulțire este permisă până la 30 iunie 2027.  Radierea nu înseamnă dispariția biologică a unui soi, dar ridică însă problema menținerii sale în circuitul oficial de comercializare și a continuității multiplicării materialului genetic.

Grădina Botanică din Iași trimite semințe în 60 de țări

Un alt nivel al conservării funcționează la Grădina Botanică „Anastasie Fătu”. Prin publicația Index Seminum et Sporarum, instituția realizează schimburi de germoplasmă cu grădini botanice, institute de cercetare și bănci de gene. Eșantioanele ajung anual la 440 de instituții din România și din alte 60 de țări. Aceste colecții nu trebuie confundate cu producția comercială de semințe agricole. Rolul lor este păstrarea diversității biologice și furnizarea materialului genetic pentru cercetări ulterioare.

Pentru agricultura viitorului, miza următoare este transferul rezultatelor din laboratoare și stațiuni către ferme: multiplicarea semințelor, extinderea culturilor, evaluarea producțiilor în condiții de secetă și valorificarea economică.

Dan DIMA