Iașul pierde bani din turism. Vizitatorii pleacă prea repede

* județul Iași a atras peste 214.000 de turiști în primele opt luni din 2026, dar durata medie a șederii rămâne sub două nopți * Suceava și Neamțul îl depășesc în clasament

Iașul are patrimoniu, muzee, festivaluri, universități și legături aeriene internaționale, dar nu reușește să transforme suficient aceste avantaje în sejururi prelungite. În timp ce regiunea Moldovei își promovează oferta la Târgul Internațional de Turism VIA MOLDAVIA, cifrele arată o problemă economică: turiștii ajung în Iași, însă pleacă repede, iar hotelurile, restaurantele și afacerile locale pierd oportunități de încasări.

Iașul a pierdut peste 7.000 de sosiri turistice în 2026

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în primele opt luni ale anului 2026, județul Iași a înregistrat 214.347 de sosiri turistice, față de 221.521 în perioada similară din 2025. Scăderea este de 3,2%, echivalentul a 7.174 de sosiri. Nici numărul înnoptărilor nu oferă motive de optimism. În intervalul ianuarie–august 2026 au fost înregistrate aproximativ 338.500 de înnoptări, ceea ce înseamnă o durată medie a șederii de numai 1,58 nopți. Practic, un turist petrece în județ mai puțin de două nopți.

Durata redusă limitează veniturile care pot ajunge în economia locală. O noapte suplimentară de cazare înseamnă potențiale încasări pentru hoteluri, restaurante, cafenele, transportatori, muzee și operatorii de servicii turistice. În august, Iașul a contabilizat 31.217 sosiri și 51.219 înnoptări. Deși sosirile au crescut cu 4,5% față de august 2025, numărul nopților petrecute în unitățile de cazare a scăzut ușor.

Suceava și Neamțul atrag mai mulți turiști

Diferențele din interiorul Moldovei sunt semnificative. În august 2026, Suceava a înregistrat 71.458 de sosiri turistice, Neamțul 38.121, iar Iașul numai 31.217.

Județul Iași s-a situat pe locul 17 la nivel național, în timp ce Suceava a ocupat poziția a șaptea.

Bucovina beneficiază de circuitele mănăstirilor, turismul rural și oferta montană, iar Neamțul valorifică zona Ceahlăului, Cheile Bicazului și patrimoniul religios. Iașul se bazează în principal pe turismul cultural, religios, universitar, medical și de afaceri.

Problema este transformarea acestor motive de vizitare în experiențe care să justifice un sejur de trei sau patru zile.

Cât ar putea câștiga economia Iașului dintr-o noapte suplimentară

Impactul economic poate fi ilustrat printr-un calcul orientativ. Dacă fiecare dintre cele 214.347 de sosiri înregistrate în primele opt luni ar genera o noapte suplimentară de cazare, la un tarif ipotetic de 250 de lei pentru o persoană, veniturile brute suplimentare din cazare ar putea ajunge la aproximativ 53,6 milioane de lei.

Pentru a valorifica acest potențial, Iașul are nevoie de pachete turistice coerente, promovare internațională și colaborări între hotelieri, restaurante, instituții culturale și agenții de turism.

Scopul nu este doar creșterea numărului de vizitatori, ci transformarea fiecărei vizite într-un beneficiu economic mai mare pentru oraș. Un turist care rămâne trei nopți poate susține mai multe afaceri locale decât unul care pleacă după o singură zi.

Dan DIMA