Calendar Ortodox 25 octombrie o zi cu povești de credință și fapte care schimbă vieți

Calendarul ortodox marchează pe 25 octombrie pomenirea Sfinților Mucenici Marcian și Martirie, a Sfintei Tavita, dar și Duminica a 23-a după Rusalii, cu Evanghelia despre vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor.

Ziua de 25 octombrie aduce în calendarul ortodox mai multe pomeniri cu semnificații puternice pentru credincioși. Sunt pomeniți doi mucenici care au rămas neclintiți în credință, o femeie recunoscută pentru faptele ei bune și un episod evanghelic despre vindecare și întoarcere la Dumnezeu. Pe scurt, este o zi încărcată de istorie bisericească și de mesaje ce pot fi aplicate în viața de zi cu zi.

Povestea curajului care nu s-a stins niciodată

Sfinții Mucenici Marcian și Martirie au trăit la Constantinopol, în timpul împăratului Constanțiu, între anii 331 și 361. În acea vreme, împăratul susținea arienii, iar cei care păstrau credința ortodoxă erau supuși presiunilor. Marcian era citeț, slujitor ce citea și cânta în biserică, iar Martirie era ipodiacon.

Cei doi au fost ucenicii Patriarhului Pavel. După ce acesta a fost exilat, Marcian și Martirie au fost arestați și li s-a cerut să renunțe la credința lor. Pentru ei, credința nu era ceva ce putea fi schimbat la comandă. Au refuzat să se lepede de ceea ce mărturiseau.

Văzând că nu pot fi convinși să renunțe la credință, asupritorii au hotărât să-i omoare. Astfel, Marcian și Martirie au primit moarte martirică pentru numele lui Hristos.

„Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nestricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.”

O viață simplă, dar plină de bunătate

Sfânta Tavita era din Iope, oraș cunoscut astăzi ca Iaffa, în Palestina. Despre ea aflăm din Faptele Apostolilor, unde este prezentată ca o ucenică plină de fapte bune și de milostenii. Numele ei înseamnă Căprioară.

„Iar în Iope era o uceniţă, cu numele Tavita, care, tâlcuindu-se, se zice Căprioară. Aceasta era plină de fapte bune şi de milosteniile pe care le făcea. Şi în zilele acelea ea s-a îmbolnăvit şi a murit. Şi, scăldând-o, au pus-o în camera de sus. Şi fiind aproape Lida de Iope, ucenicii, auzind că Petru este în Lida, au trimis pe doi bărbaţi la el, rugându-l: Nu pregeta să vii până la noi. Şi Petru, sculându-se, a venit cu ei. Când a sosit, l-au dus în camera de sus şi l-au înconjurat toate văduvele, plângând şi arătând cămăşile şi hainele câte le făcea Căprioara, pe când era cu ele. Şi Petru, scoţând afară pe toţi, a îngenuncheat şi s-a rugat şi, întorcându-se către trup, a zis: Tavita, scoală-te! Iar ea şi-a deschis ochii şi, văzând pe Petru, a şezut. Şi dându-i mâna, Petru a ridicat-o şi, chemând pe sfinţi şi pe văduve, le-a dat-o vie. Şi s-a făcut cunoscută aceasta în întreaga Iope şi mulţi au crezut în Domnul.”

O întâlnire care a schimbat totul într-o clipă

Duminica a 23-a după Rusalii aduce în prim-plan vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor. Textul evanghelic îl prezintă pe Iisus ajungând cu corabia în acea zonă, unde este întâmpinat de un bărbat stăpânit de demoni.

Acest om trăia izolat, nu purta haine și locuia printre morminte. Era legat cu lanțuri, dar rupea legăturile și era dus de demon în pustiu. Când L-a văzut pe Iisus, a căzut la picioarele Lui și a strigat, cerând să nu fie chinuit.

Iisus i-a poruncit duhului necurat să iasă din om, iar când l-a întrebat cum îl cheamă, răspunsul a fost „Legiune”, pentru că mulți demoni intraseră în el. Demonii au cerut să fie lăsați să intre într-o turmă de porci, iar Iisus le-a permis. Porcii s-au aruncat în lac și s-au înecat.

Păzitorii au fugit să dea de veste, iar oamenii din cetate au venit și l-au găsit pe cel vindecat stând liniștit, îmbrăcat și întreg la minte. Cu toate acestea, locuitorii l-au rugat pe Iisus să plece din ținutul lor, cuprinși de teamă.

Bărbatul vindecat a vrut să rămână cu Iisus, dar a primit îndemnul să se întoarcă acasă și să spună tuturor cât bine i-a făcut Dumnezeu. El a plecat și a povestit tuturor ce i s-a întâmplat.

Nume mai puțin știute, dar cu povești ce merită descoperite

Pe lângă Sfinții Marcian și Martirie și Sfânta Tavita, Mineiul amintește și alți sfinți la data de 25 octombrie. Fiecare dintre ei este pomenit pentru viața sau mărturisirea sa și face parte din memoria liturgică a zilei.

O listă care ascunde multe destine deosebite

În această zi sunt pomeniți:

• Sf. Mc. Anastasie
• Sf. Mc. Valerian
• Sf. Mc. Savin
• Sf. Mc. Valerie și Hrisaf
• Sf. Mc. Uar cel din Egipt
• Sf. Cuv. Gheorghe, episcopul Amastridei
• Sf. Mc. Papie, Diodor și Claudian
• Sf. Mc. Faust, Vasilie și Lucian
• Sf. Mc. Nichifor și Ștefan
• Sf. Filadelf și Policarp
• Sf. Cuv. Macarie, episcopul Ciprului

O zi care aduce împreună lecții pentru suflet

Pomenirile din 25 octombrie scot în evidență credința păstrată în vremuri grele, grija față de aproapele și puterea vindecătoare a lui Hristos. Marcian și Martirie rămân exemple de statornicie, iar Tavita este amintită pentru bunătatea ei. Episodul din Ghergheseni vorbește despre un om care își recapătă viața și liniștea după întâlnirea cu Iisus.

Toate aceste relatări sunt adunate într-o zi de calendar care invită la reflecție. Nu e vorba doar despre nume și date, ci despre modul în care credința, milostenia și recunoștința pot schimba viața cuiva. Pentru credincioși, 25 octombrie rămâne o zi de pomenire, rugăciune și aducere aminte.