Iașul vrea loc la masa mare a Europei. Apelul pentru AI și cipuri pune orașul pe harta noii industrii

* Noul apel lansat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului pentru proiecte românești din inteligență artificială și tehnologii avansate de semiconductori are o miză directă pentru Iași * cu proiecte deja active în microelectronică la TUIASI și cu universități conectate la noile rețele europene de cercetare, orașul poate intra mai apăsat în cursa pentru bani, laboratoare, competențe și locuri de muncă din economia tehnologică a următorului deceniu

Iașul nu mai intră în discuția despre inteligență artificială și semiconductori doar cu ambiție academică, ci și cu cifre concrete. Noul apel lansat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului este deschis companiilor, organizațiilor de cercetare și consorțiilor din România care pot intra în marile proiecte europene din AI și tehnologii avansate de semiconductori, iar termenul-limită de depunere este 9 aprilie 2026. În spatele acestui apel stă deja o masă critică de bani și proiecte: România are peste 375 de milioane de euro angajate în investiții majore de microelectronică, iar colaborarea MIPE–MEDAT a dus la semnarea a 23 de contracte de finanțare.

Pentru Iași, noutatea nu este că se vorbește despre cipuri, ci că orașul este deja prins în această rețea. TUIASI a anunțat că a intrat în etapa de implementare a două subproiecte majore sub umbrela IPCEI ME/CT, contribuind la atingerea țintei 267 din PNRR. Universitatea spune clar că activează echipe multidisciplinare din patru facultăți — Electronică, Automatică și Calculatoare, Mecanică, respectiv Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată — și că lucrează alături de doi parteneri industriali mari: Aumovio România și NXP Semiconductors România.

Primul proiect, ASSET IxC, dezvoltat cu Aumovio România, merge pe traductoare inteligente și sisteme auto eficiente energetic. Aici, echipele din Iași lucrează la proiectare de circuite integrate, la utilizarea inteligenței artificiale pentru control predictiv și la tehnologii de tip Digital Twin pentru sistemele de frânare. Al doilea proiect, SENTHICOM, realizat cu NXP, vizează proiectarea de cipuri complexe de tip System-on-Chip pentru radare auto și comunicații 5G/6G, plus acceleratoare hardware și soluții de securitate cibernetică pentru vehicule autonome. Cu alte cuvinte, apelul lansat acum de minister se suprapune aproape perfect peste ceea ce se face deja în laboratoarele din Iași.

În paralel, și zona de inteligență artificială încearcă să se conecteze mai bine la rețelele europene. UAIC a promovat un eveniment de brokeraj dedicat apelurilor din Orizont Europa pe inteligență artificială, un semn că și cercetarea universitară ieșeană caută intrări în consorții europene mai mari. Asta contează fiindcă noul apel al MEDAT nu este doar despre fabrici și componente, ci și despre capacitatea României de a veni cu proiecte solide de cercetare, dezvoltare și inovare.

Pe scurt, Iașul are deja în acest joc 2 proiecte mari, 4 facultăți implicate, 2 parteneri industriali globali, o universitate tehnică cu peste 16.000 de studenți și doctoranzi și un apel național deschis până pe 9 aprilie 2026, într-un context în care România rulează deja investiții de peste 375 milioane de euro și 23 de contracte în microelectronică. De aceea, povestea nu mai este despre un anunț de la București, ci despre șansa concretă ca Iașul să prindă o felie vizibilă din una dintre cele mai dure competiții economice ale Europei: cea pentru inteligență artificială, cipuri și industria următorului deceniu.

Dan DIMA