Întârzieri istorice ale trenurilor operate de CFR Călători

* excepție notabilă a fost Iași, unde datele privind întârzierile nu au fost complet disponibile pe platformele publice ale administratorului infrastructurii

Luni dimineață, în plin vârf de trafic feroviar, România a fost din nou surprinsă de imaginea clasică a unei rețele feroviare aflate sub presiune: întârzieri în lanț, trenuri decalate și o infrastructură care pare să cedeze treptat sub efectele caniculei și ale uzurii.

Cea mai grav afectată garnitură a fost IR 14302 Arad, care a acumulat o întârziere de aproximativ două ore și jumătate, devenind simbolul unui tablou feroviar dominat de decalaje succesive. Practic, din cele 12 trenuri programate să sosească între 7:29 și 9:45, nu mai puțin de 10 au înregistrat întârzieri, semn că efectul de domino s-a extins rapid pe întreaga magistrală.

Nici restul nu au fost complet „în grafic” în sens real, pentru că, deși două trenuri nu aveau întârzieri consemnate la acel moment, ora lor de sosire era suficient de târzie încât să rămână vulnerabile la eventuale propagări ale întârzierilor din rețea.

Lanțul întârzierilor: de la Arad la Craiova și mai departe

Pe locul al doilea ca întârziere s-a aflat IR 1994 CFR Călători, sosit din direcția Craiova, cu aproximativ o oră și jumătate întârziere. În ansamblu, tabloul este unul al unei rețele tensionate, în care întârzierile nu mai sunt incidente izolate, ci se propagă în cascadă.

În total, cele 10 trenuri întârziate au acumulat împreună aproximativ 10 ore de întârziere cumulate, în timp ce restul de 8 garnituri au avut decalaje mai mici, între 15 și 65 de minute, dar suficient cât să perturbe complet orarul de circulație.

Haosul nu s-a oprit la peroanele de sosire. Și plecările au fost afectate în lanț: IR 14302 spre Constanța, deja întârziat din Arad, a plecat mai departe cu decalaj acumulat, trenul CFR Călători spre Mangalia a părăsit gara cu aproximativ 70 de minute întârziere, un tren operat de Softrans spre Brașov a plecat din Gara de Nord cu 46 de minute întârziere.

Nici relațiile secundare nu au fost ocolite. Nu doar magistralele spre Bărăgan sau Câmpia Olteniei au fost afectate, ci și conexiunile spre Valea Prahovei, unde fluxul turistic și naveta zilnică au amplificat efectul întârzierilor.

Cauzele: infrastructură fierbinte și material rulant sub stres

În alte noduri feroviare majore - Constanța, Brașov, Cluj, Timișoara, Craiova - situația a fost ceva mai stabilă, cu întârzieri mai reduse, în afara trenurilor care tranzitau direct Bucureștiul. Excepție notabilă a fost Iași, unde datele privind întârzierile nu au fost complet disponibile pe platformele publice ale administratorului infrastructurii.

Problemele au fost generate de un amestec clasic, dar tot mai frecvent: defecțiuni ale materialului rulant, amplificate de temperaturile ridicate, dilatarea șinelor și impunerea de restricții de viteză, limitări operaționale introduse de administratorul infrastructurii.

În zilele caniculare, șinele de cale ferată pot atinge temperaturi mult peste aerul ambiant, ceea ce duce la dilatare, instabilitate geometrică și necesitatea reducerii vitezei pentru siguranță.

Intervențiile CFR SA: monitorizare permanentă, dar efecte inevitabile

În acest context, administratorul infrastructurii, CFR SA, a transmis că personalul tehnic monitorizează permanent zonele expuse temperaturilor extreme și efectuează verificări operative asupra liniilor și terasamentelor, aparatelor de cale, podurilor și podețelor, instalațiilor de electrificare, sistemelor de semnalizare și telecomunicații.

În funcție de situația din teren, sunt introduse limitări temporare de viteză, măsuri de protecție pentru instalații și ajustări operaționale care, inevitabil, duc la creșterea timpilor de parcurs.

CFR SA a avertizat că aceste măsuri, deși necesare pentru siguranță, generează un efect direct: întârzieri în lanț pentru trenuri de călători și marfă. În practică, rețeaua feroviară funcționează în zilele de caniculă ca un sistem încetinit deliberat, în care siguranța este prioritară, dar punctualitatea devine un obiectiv secundar.

În fundal, imaginea rămâne aceeași: o infrastructură veche, vulnerabilă la extremele climatice, în care fiecare grad în plus pe termometru se traduce în minute - sau ore - de întârziere pe tabelul de plecări și sosiri.

Daniel BACIU