Învățământul primar, în căutare de personal. Învățământul liceal se restrânge!

* lista centralizată a posturilor din învățământ arată că județul are 1.939 de posturi și fracțiuni de post disponibile, dintre care 1.707 vacante și 232 rezervate * cea mai mare nevoie este de învățători pentru ciclul primar * pentru viitorul an școlar, Inspectoratul Școlar Județean Iași a luat în calcul 260 de clase a IX-a în liceele de stat, cu 21 de clase mai puțin decât acum * învățământul tehnologic și dual este modelat după cerințele firmelor: școala nu mai este doar un spațiu de formare, ci devine o fabrică de forță de muncă

Școlile din județul Iași intră în etapa de recrutare cu un deficit consistent de personal, iar datele din lista posturilor publicată la începutul lunii aprilie arată limpede unde este cea mai mare presiune. În total, în județ apar 1.939 de posturi și fracțiuni de post, dintre care 1.707 sunt vacante, iar 232 rezervate.

Cea mai clară concluzie a centralizatorului este că sistemul caută, în primul rând, învățători. Categoria „învățător/institutor pentru învățământul primar/profesor pentru învățământul primar în limba română” adună 184 de posturi, fiind cea mai numeroasă din întreg județul. Imediat după aceasta vin posturile pentru educatoare și profesori pentru educație timpurie, cu 173 de poziții, semn că lipsurile sunt mari mai ales la baza sistemului, acolo unde intră copiii pentru prima dată în contact cu școala.

Pe lângă învățători și educatoare, lista arată un necesar ridicat și la discipline importante din gimnaziu și liceu. La Fizică sunt 98 de posturi, la Educație muzicală sunt 83, la Matematică apar 61, la Informatică și tehnologia informației sunt 60, iar la Limba engleză figurează 59 de poziții. Cu alte cuvinte, criza nu este doar la ciclul primar, ci și în zona disciplinelor de bază sau a celor greu de acoperit în ultimii ani.

Cele mai multe posturi sunt concentrate, așa cum era de așteptat, în municipiul Iași, unde apar 702 poziții. La mare distanță urmează municipiul Pașcani, cu 127, și orașul Târgu Frumos, cu 105. În zona periurbană și în localitățile cu rețele școlare mai mari, cifrele rămân ridicate: Miroslava are 75 de posturi, Hârlău – 52, Podu Iloaiei – 40, iar Ciurea – 39.

După nivelul de învățământ, cele mai multe posturi sunt la gimnaziu, unde sunt 677 de poziții, urmat de liceu, cu 627. Învățământul primar adună 184 de posturi, iar preșcolarul alte 173.

Un alt detaliu important este că multe dintre aceste poziții nu înseamnă norme întregi. Doar 742 de posturi sunt complete, în timp ce 1.197 sunt incomplete. În plus, marea majoritate a angajărilor sunt pe perioadă determinată: 1.822 de posturi față de doar 117 pe perioadă nedeterminată.

Un semnal de alarmă major vine însă din învățământul liceal. Pentru anul școlar 2026–2027, Inspectoratul Școlar Județean Iași propune 260 de clase a IX-a în liceele de stat, ceea ce înseamnă cu 21 de clase mai puțin decât anul trecut.

Fiecare clasă dispărută înseamnă mai puțini elevi, mai puține oportunități și, inevitabil, presiune asupra profesorilor și a școlilor.

Autoritățile încearcă să calmeze spiritele și transmit că școlile nu dispar, ci sunt „arondante”, elevii rămân în aceleași clădiri, profesorii își continuă activitatea.

Dar realitatea din spatele acestor formulări este clară: sistemul se comprimă. Unități fără personalitate juridică sunt absorbite de altele mai mari, într-un proces de eficientizare care maschează, de fapt, scăderea numărului de copii.

Profesorii, forțați să se adapteze. Școala se aliniază pieței muncii

Pentru cadrele didactice, schimbările nu sunt deloc neutre. Norma didactică poate deveni incompletă, profesorii vor trebui să-și completeze orele în alte școli sau discipline, stabilitatea pe termen lung devine incertă.  Sistemul începe să se miște, iar profesorii sunt nevoiți să țină pasul.

În același timp, numărul de elevi pe clasă rămâne ridicat: 28 elevi pentru filiera teoretică și tehnologică, 24 elevi pentru filiera vocațională. Practic, mai puține clase cu același număr de elevi per clasă se traduce prin aglomerare și competiție mai mare.

Un alt aspect strategic este cel legat de învățământul tehnologic și dual, modelat după cerințele firmelor. Planul de școlarizare este realizat în colaborare cu operatorii economici și validat prin structuri precum CLDPS. În aceste condiții, școala nu mai este doar un spațiu de formare, ci devine o fabrică de forță de muncă.

Dincolo de toate explicațiile administrative, clasele scad deoarece natalitatea este în scădere, iar migrația masivă. Iar sistemul educațional nu face decât să reflecte o criză demografică profundă. Cert este că, pentru moment, viitorul populației școlare nu sună deloc bine. Clara DIMA, Carmen DEACONU