O treime dintre copiii României trăiesc în sărăcie

O treime dintre copiii României trăiesc în sărăcie

Head:
De 1 Iunie, Salvați Copiii publică o radiografie dureroasă a copilăriei din România: sărăcie, mortalitate infantilă în creștere, vaccinare în scădere, sute de mii de copii în afara școlii și riscuri tot mai mari în mediul online.

Lead:
O treime dintre copiii României trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, arată datele prezentate de Organizația Salvați Copiii. De Ziua Copilului, cifrele arată o realitate greu de privit: peste un milion de copii cresc în lipsuri, rata mortalității infantile a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, acoperirea vaccinală scade îngrijorător, iar peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani sunt în afara sistemului de educație.

Meta description:
O treime dintre copiii României trăiesc în sărăcie. Date dure despre sănătate, școală și siguranță.

Copiii României, între sărăcie și excluziune socială

România marchează Ziua Copilului cu spectacole, mesaje emoționante și promisiuni, dar în spatele festivităților rămâne o realitate dureroasă. Peste 3 din 10 copii români, adică 32,4%, continuă să crească în risc de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor transmise de Organizația Salvați Copiii.

În cifre concrete, este vorba despre aproximativ 1,163 milioane de copii pentru care accesul la hrană, sănătate, educație și siguranță nu este garantat. Copiii sunt mult mai afectați de sărăcie decât adulții, riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul lor fiind cu șase puncte procentuale mai mare decât în cazul adulților.

La începutul anului 2025, în România trăiau 3.610.644 de copii, reprezentând 19% din populația rezidentă a țării. În același an, au fost înregistrați 145.725 de născuți-vii, cel mai mic număr din 1930 până în prezent. Față de 2024, România a avut cu 11.545 mai puține nașteri.

Sărăcia ajunge în farfuria copiilor

Sărăcia nu înseamnă doar lipsa banilor, ci și lipsa hranei sănătoase, a tratamentelor, a rechizitelor, a hainelor potrivite și a șanselor reale. Datele pentru 2025 arată o creștere îngrijorătoare a sărăciei nutriționale.

Ponderea familiilor cu copii care nu își permit măcar o dată la două zile o masă cu carne, pește sau proteine vegetale echivalente a crescut de la 14,6% la 17,2%. În cazul familiilor monoparentale, situația este și mai gravă: procentul a urcat de la 19,5% la 25,9%.

Asta înseamnă copii care cresc fără alimentație suficientă și echilibrată, într-o perioadă în care corpul și creierul lor au cea mai mare nevoie de hrană, stabilitate și protecție.

Peste 400.000 de copii sunt în afara școlii

Sărăcia se vede puternic și în educație. La începutul anului calendaristic trecut, 425.491 de copii cu vârste între 7 și 17 ani erau în afara sistemului de educație. Procentul reprezintă 18,18% din populația rezidentă din această categorie de vârstă.

România are și cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană privind participarea copiilor la educația timpurie. Doar 76,5% dintre copiii cu vârsta între 3 ani și vârsta de începere a învățământului obligatoriu sunt cuprinși în educație, față de media europeană de 95%.

Diferențele se văd și în lucrurile aparent mici ale vieții de elev. Aproape jumătate dintre copiii afectați de sărăcie, 46,8%, nu participă la excursii sau evenimente școlare. Media Uniunii Europene este de 13,9%.

Pentru un copil, absența de la astfel de activități nu înseamnă doar o excursie pierdută. Înseamnă rușine, izolare, sentimentul că nu aparține grupului și încă o confirmare că sărăcia îl ține la marginea lumii.

Mortalitatea infantilă a ajuns la cel mai mare nivel din ultimul deceniu

Unul dintre cele mai grave semnale de alarmă privește sănătatea copiilor foarte mici. Rata mortalității infantile a crescut în 2024 la 6,6 decese la mia de copii născuți vii, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

În 2023, rata era de 5,6 la mie. Creșterea arată vulnerabilități serioase în accesul la îngrijire medicală, prevenție, monitorizare prenatală și servicii pentru mame și nou-născuți.

În paralel, România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de vaccinare din ultimele decenii. Pentru prima doză de vaccin ROR, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, acceptarea este de doar 47,4%.

În cazul vaccinării împotriva rujeolei, doar un singur județ a avut o acoperire vaccinală de peste 70%. În 14 județe, acoperirea s-a situat între 50,6% și 67,4%, iar în 24 de județe a fost între 31,3% și 49,7%. În trei județe, acoperirea vaccinală a coborât sub 30%.

România, țara mamelor-copii

Raportul Salvați Copiii atrage atenția și asupra maternității timpurii, un fenomen care rămâne dramatic în România. Deși nașterile din țara noastră reprezintă doar aproximativ 4% din totalul nașterilor din Uniunea Europeană, România are o contribuție de 26,19% la nașterile înregistrate la mame minore în UE.

Și mai grav, România concentrează 41,39% dintre nașterile la fete sub 15 ani din Uniunea Europeană.

În ultimul an, 5.815 copii s-au născut din mame minore. În 496 de cazuri, mama avea sub 15 ani. Aproape unul din cinci copii născuți din mamă minoră nu era primul copil al acesteia.

Riscurile medicale sunt majore. În cazul mamelor sub 15 ani, probabilitatea ca nou-născutul să vină pe lume cu greutate mică este de 15,9%, aproape dublă față de media generală. În plus, 43,3% dintre nașterile la mame sub 15 ani au fost fără control prenatal.

Copiii sunt triști, obosiți și tot mai expuși online

Dincolo de sărăcie și sănătate fizică, datele arată și o vulnerabilitate emoțională tot mai mare. Anxietatea este cea mai frecventă tulburare de sănătate mintală în rândul copiilor care au beneficiat de servicii de terapie psiho-emoțională oferite de Salvați Copiii.

Urmează tulburările emoționale, dificultățile parentale, tulburările de învățare, dependența de ecrane, abuzul de substanțe și chiar tentativa de suicid.

O anchetă sociologică recentă arată că doar 3 din 5 copii spun că se simt frecvent fericiți. Aproape o treime dintre copii spun că se simt rar sau foarte rar entuziasmați, un sfert se simt frecvent triști, iar peste jumătate, 56%, acuză des oboseală.

Mediul online adaugă noi riscuri. Aproape 80% dintre copii navighează pe internet fără nicio restricție de acces. Peste o treime dintre copiii de 12-14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale, iar aproape jumătate dintre adolescenți au fost abordați de persoane necunoscute online.

Cyberbullyingul a devenit un fenomen constant: 60% dintre copii spun că au fost martori la astfel de situații. Cel mai grav este însă că doar 5% dintre copii cer sprijinul unui adult atunci când se confruntă cu pericole în mediul digital.

Școala nu este mereu un loc sigur

Nici școala nu apare, în datele Salvați Copiii, ca un spațiu complet sigur. Nouă din zece profesori și consilieri școlari consideră că elevii cu care lucrează sunt victime ale fenomenului de bullying.

Fenomenul este resimțit diferit în funcție de mediu. În școlile bucureștene, 28,1% dintre respondenți indică o frecvență ridicată a bullyingului, în timp ce în școlile rurale procentul este de 13,4%.

Dincolo de statistici, bullyingul înseamnă frică, retragere, rușine, rezultate școlare mai slabe și copii care ajung să creadă că suferința lor nu contează.