Iașul a devenit poarta strategică a estului Europei

* traficul prin Vama Sculeni a sărit cu aproape 300% în doar cinci ani, într-o transformare fără precedent care schimbă complet rolul strategic al Iașului în regiune * dacă în 2020 prin punctul de frontieră au trecut 681.164 de persoane, în 2025 numărul acestora a ajuns la 2.562.531, iar fluxul de autoturisme a urcat de la 181.770 la peste 742.000 * este una dintre cele mai puternice evoluții înregistrate la nivelul întregii frontiere estice a Uniunii Europene

Datele oficiale transmise de Ministerul Afacerilor Interne arată o adevărată explozie a traficului prin punctele de frontieră din Moldova, iar cifrele sunt atât de spectaculoase încât schimbă complet perspectiva asupra viitorului regiunii.

În timp ce proiectele de infrastructură încă se află pe hârtie sau în proceduri birocratice interminabile, realitatea din teren este una care nu mai poate fi ignorată: frontiera de est a României este supusă unei presiuni uriașe, iar fluxurile de persoane și mărfuri cresc într-un ritm amețitor.

Cel mai spectaculos exemplu vine de la Vama Sculeni, principalul punct rutier al județului Iași către Republica Moldova.

În anul 2020, prin Sculeni au trecut 681.164 de persoane. Cinci ani mai târziu, cifra a ajuns la incredibilul nivel de 2.562.531 de persoane.

Practic, în doar cinci ani, traficul s-a majorat cu aproape 300%, o creștere care transformă radical statutul acestui punct de frontieră.

Este una dintre cele mai puternice evoluții înregistrate la nivelul întregii frontiere estice a Uniunii Europene.

Dacă numărul persoanelor impresionează, situația autoturismelor este și mai spectaculoasă. În 2020, prin Sculeni au trecut 181.770 de autoturisme. În 2025, numărul acestora a ajuns la 742.079. Asta înseamnă că traficul auto s-a multiplicat de peste patru ori.

În fiecare zi, coloane nesfârșite de mașini traversează Prutul. Mii de cetățeni moldoveni vin la Iași pentru servicii medicale, universități, cumpărături, afaceri sau pentru a continua călătoria spre statele vest-europene.

În sens invers, firmele românești folosesc tot mai intens această rută pentru schimburile comerciale cu Republica Moldova și cu spațiul estic.

Specialiștii consideră că după invazia rusă din Ucraina, întreaga hartă a transporturilor din regiune s-a modificat. Fluxurile comerciale au fost redirecționate, iar companiile au căutat rute alternative.

Explozie și pe calea ferată

Nici transportul feroviar nu face excepție. Punctul de trecere feroviar Iași-Ungheni a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă.

Dacă în 2021 au fost înregistrați doar 4.361 de pasageri, în 2022 numărul acestora a sărit la 145.827.

În 2023 s-a ajuns la 226.770 de călători. Chiar și după normalizarea parțială a situației regionale, peste 121.000 de persoane au continuat să folosească această legătură în 2025.

Aceste cifre demonstrează că infrastructura feroviară dintre cele două maluri ale Prutului are un potențial uriaș și că modernizarea acesteia nu mai poate fi amânată.

Iașul așteaptă podul care poate schimba istoria regiunii

Toate aceste date conduc către aceeași concluzie: infrastructura actuală a ajuns la limită.

Autostrada Unirii A8 și viitorul Pod de la Ungheni nu mai sunt simple proiecte de dezvoltare regională. Ele devin investiții strategice de importanță națională și europeană.

În urmă cu zece ani, ideea că Iașul ar putea deveni principalul hub economic și logistic al relației dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova părea pentru mulți o simplă ambiție regională. Astăzi însă, cifrele oficiale spun o altă poveste.

În timp ce autoritățile încă dezbat termene și proceduri, realitatea din teren transmite un mesaj imposibil de ignorat: frontiera estică a României a intrat într-o nouă eră, iar Iașul se află chiar în centrul uneia dintre cele mai importante transformări geopolitice și economice din ultimele decenii.

Daniel BACIU