România își împinge infrastructura în Ucraina

România intră într-o nouă etapă strategică, una în care asfaltul nu mai înseamnă doar trafic și navetă, ci securitate, geopolitică și influență regională. După ce a uimit opinia publică anunțând că va construi primii kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, dincolo de noul pod de la Ungheni, statul român face un pas fără precedent: își extinde infrastructura rutieră până în Ucraina.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a lansat licitația pentru „capătul de nord” al Drumului Expres Suceava–Siret, un tronson care nu doar că ajunge la graniță, dar continuă efectiv pe teritoriul ucrainean, într-un proiect cu rol civil și militar, gândit pentru vremuri normale, dar și pentru situații de criză.

Asfalt cu miză de securitate

Lotul 3 Bălcăuți–Siret nu este un drum oarecare. Este un proiect unicat în România, finanțat prin instrumentul european SAFE – Acțiunea pentru securitatea Europei –, un program creat special pentru infrastructuri critice, esențiale apărării și stabilității regionale.

Concret, proiectul prevede 12,65 kilometri de drum expres nou în România, 1,45 kilometri din DN2, modernizați până la punctul de frontieră, 15 kilometri din drumul național M19, reabilitați direct pe teritoriul Ucrainei.

Această extensie peste graniță nu este întâmplătoare. Fără componenta ucraineană, finanțarea europeană nu ar fi fost posibilă, Bruxelles-ul cerând explicit ca investiția să producă efecte și dincolo de frontierele României.

Pod uriaș peste Siret și noduri strategice

Pe noul sector de drum expres va fi construit și un pod spectaculos de aproape un kilometru peste râul Siret, cu o lungime de 967 de metri, una dintre cele mai mari structuri rutiere din nord-estul țării.

De asemenea, proiectul include două noduri rutiere majore – Siret Sud și Siret Nord –, dar și un Centru de Întreținere și Coordonare, vital pentru gestionarea traficului, intervenții rapide și eventuale operațiuni logistice.

Drumul Expres Suceava–Siret este gândit ca extensie naturală a coridoarelor care leagă Iașul de vestul țării și de viitoarea Autostradă a Unirii (A8). Practic, Moldova începe să capete ieșiri rapide nu doar spre Vest, ci și spre Est, către Ucraina și, indirect, spre Marea Neagră și piețele de reconstrucție.

„Prin acest nou proiect, România își consolidează poziția de hub strategic la frontiera de est a Uniunii Europene și a NATO”, a declarat Cristian Pistol, directorul general al CNAIR. O afirmație care spune tot: nu mai vorbim doar despre drumuri, ci despre poziționare geopolitică.

După validarea documentației, CNAIR va publica anunțul de participare și va stabili termenul-limită pentru depunerea ofertelor. Dacă licitația nu va fi blocată de contestații – marea boală a infrastructurii românești – lucrările ar putea începe într-un ritm accelerat, sub presiunea mizei strategice. Daniel BACIU