România riscă să piardă 13 miliarde de euro din PNRR. Iașul este pe muchie de cuțit

* Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, avertizează că România se află într-o cursă contra cronometru: fondurile PNRR neutilizate până în august 2026 vor fi pierdute definitiv * Iașul, ca hub strategic al Moldovei, riscă să rateze investițiile vitale în infrastructură, spitale și energie dacă ritmul actual al implementării nu se schimbă radical

România se află în fața unei urgențe naționale. Mai puțin de un an ne desparte de momentul în care cele 13 miliarde de euro rămase din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trebuie nu doar contractate, ci efectiv cheltuite. Avertismentul vine de la ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care atrage atenția că, în ritmul actual, țara riscă să piardă miliarde de euro, iar multe proiecte majore — inclusiv cele care privesc direct Iașul și regiunea Moldovei — nu vor fi finalizate până la termenul-limită de 31 august 2026.

„Suntem la un punct critic. România trebuie să cheltuiască efectiv 13 miliarde de euro până la sfârșitul lunii august 2026. Este mai puțin de un an”, a spus Pîslaru, subliniind că problemele nu țin doar de birocrație, ci de un întreg sistem care se mișcă prea lent pentru o miză atât de mare.

Din totalul de 21,5 miliarde de euro rămași de utilizat, doar o mică parte a fost transformată în investiții reale. Deși multe proiecte sunt deja contractate, plățile efective rămân la un nivel modest, iar procedurile de achiziții, contestate sau blocate, sufocă progresul. România a reușit să atragă până acum 10 miliarde de euro, dar doar 7 miliarde au fost investiți efectiv, restul fiind în așteptarea viramentelor sau a documentațiilor finale.

Situația devine dramatică pentru Iași și întreaga Moldovă. În această regiune se concentrează o parte semnificativă a proiectelor de infrastructură rutieră, sanitară și educațională, finanțate prin PNRR. Autostrăzile A7 și A8, modernizarea spitalelor regionale, investițiile în energie verde și reabilitarea școlilor sunt doar câteva dintre exemplele de lucrări care riscă să nu mai fie finalizate dacă ritmul de implementare rămâne neschimbat. În unele cazuri, contractele au fost semnate târziu, iar constructorii se confruntă cu creșteri uriașe ale costurilor și întârzieri în obținerea autorizațiilor.

Dragoș Pîslaru a explicat că cel puțin 6,3 miliarde de euro din proiectele aflate în plan nu vor putea fi implementate până la termen, urmând să fie eliminate definitiv din PNRR. Acest lucru ar însemna o pierdere masivă nu doar pentru economie, ci și pentru comunitățile locale, unde aceste investiții reprezintă o gură de oxigen.

Pentru a combate lipsa de transparență și lentoarea administrativă, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pregătește un tablou de bord interactiv — o platformă publică prin care orice cetățean va putea urmări stadiul fiecărui proiect finanțat. Pe această hartă digitală a investițiilor, românii vor vedea cât s-a cheltuit, cât s-a realizat efectiv și unde apar blocajele. Pîslaru spune că acest instrument va permite și semnalarea directă a problemelor din teren, o măsură de presiune și responsabilizare asupra autorităților.

Ministrul a subliniat că PNRR nu este doar un plan tehnic, ci o șansă istorică de modernizare și unitate. După ani de dezbateri și conflicte politice, România trebuie să devină „un mare șantier național”, în care fiecare instituție, companie și cetățean contribuie la absorbția completă a fondurilor.

Dacă până la 31 august 2026 România nu reușește să finalizeze și să justifice cheltuielile, fondurile neutilizate vor fi pierdute definitiv, fără posibilitatea de reprogramare. Cu alte cuvinte, PNRR nu mai este doar un plan european, ci o probă de maturitate pentru un stat care trebuie să dovedească, în mai puțin de un an, că poate construi eficient, transparent și la timp.

Pentru Iași, miza este uriașă. De la autostrăzi la spitale, de la școli la rețele energetice, totul depinde de viteza de reacție a instituțiilor și de colaborarea dintre autoritățile locale și centrale. Fără un efort comun, capitala Moldovei riscă să rămână cu promisiuni neterminate și șantiere închise înainte de a începe. România mai are un an să dovedească dacă este capabilă să construiască viitorul sau dacă, din nou, îl va pierde printre hârtii.

Dan DIMA