România, țara tinerilor pierduți: 1 din 5 nu muncește

România are cea mai mare rată din UE a tinerilor care nu lucrează, nu învață și nu urmează nicio formare profesională. Lead:
Aproape unul din cinci tineri români cu vârsta între 15 și 29 de ani este în afara oricărui sistem: nu are loc de muncă, nu este la școală, nu este la facultate și nu urmează niciun program de formare.

România rămâne, potrivit celor mai recente date Eurostat, țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare pondere a tinerilor NEETs. În 2025, a avut rată de 19,2% a tinerilor care nu sunt nici angajați, nici cuprinși într-o formă de educație sau pregătire profesională. Indicatorul este cunoscut în statisticile europene drept NEETs și măsoară una dintre cele mai sensibile zone ale unei societăți: tranziția de la școală la muncă. În timp ce media Uniunii Europene a coborât la 11%, România rămâne pe primul loc în clasamentul negativ. Decalajul este major față de statele aflate în fruntea clasamentului european: Olanda are o rată de 5,3%, Suedia 5,9%, iar Slovenia 7,6%. Practic, un tânăr din România are de aproape patru ori mai multe șanse să fie în afara școlii, muncii sau formării profesionale decât un tânăr din Olanda.

În zece ani, România a avansat foarte puțin

Datele Eurostat arată că, între 2015 și 2025, media europeană a tinerilor NEETs a scăzut de la 15,2% la 11%. România a coborât însă foarte puțin: de la 20,9% în 2015 la 19,2% în 2025.

Diferența arată o problemă structurală. În același interval, Italia, Grecia și Croația au reușit reduceri importante ale ponderii tinerilor fără ocupație, prin politici active de ocupare, programe de formare, ucenicie și reconversie profesională.

România, în schimb, rămâne aproape în același punct, cu o categorie mare de tineri care dispar din statistica educației și intră greu sau deloc în piața muncii.

Educația face diferența: cei mai vulnerabili sunt tinerii cu școală puțină

Cea mai gravă situație se vede în rândul tinerilor cu nivel scăzut de educație. În România, 35,8% dintre tinerii cu studii primare sau gimnaziale sunt în afara muncii, școlii sau formării profesionale.

Este unul dintre cele mai dure semnale din datele europene. Fără liceu terminat, fără calificare și fără acces real la programe de pregătire, acești tineri rămân blocați într-o zonă de vulnerabilitate: depind de familie, de munca informală, de ajutoare sociale sau de plecarea în străinătate.

Educația rămâne cel mai puternic factor de protecție. La nivel european, rata NEET scade pe măsură ce crește nivelul de studii, iar tinerii cu studii superioare au șanse mult mai mari să intre în piața muncii.

Fetele tinere, cele mai expuse riscului de izolare socială

România are și una dintre cele mai mari diferențe din UE între fete și băieți. Potrivit datelor Eurostat, 25% dintre tinerele din România nu muncesc și nu studiază, față de 13,8% dintre tinerii bărbați.

Diferența de 11,2 puncte procentuale este uriașă și arată că problema nu ține doar de piața muncii, ci și de rolurile sociale, sărăcie, maternitate timpurie, acces redus la educație și lipsa serviciilor de sprijin în comunitățile vulnerabile.

Pentru multe tinere din mediul rural sau din familii cu venituri mici, ieșirea din școală înseamnă și ieșirea din orice traseu profesional clar. Fără consiliere, fără transport, fără creșe, fără programe locale de formare, revenirea devine dificilă.

Dan DIMA