Scandal uriaș în sănătate: multe spitale limitează internările!

* CNAS aruncă o acuzație extrem de gravă în spațiul public: existența unor „norme” de internări impuse medicilor * practic, ideea că un pacient ar putea fi internat sau refuzat în funcție de o țintă administrativă, nu de nevoia medicală * controlul a fost deja declanșat, iar colaborarea cu alte instituții sugerează că lucrurile ar putea escalada

Sistemul sanitar românesc se află din nou într-o nouă zonă de tensiune, iar mesajul transmis de Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu este doar o simplă clarificare tehnică – este, în esență, un semnal de alarmă despre cum funcționează, de fapt, spitalele din România.

Pe de o parte, CNAS vorbește despre o situație „temporară”. Pe de altă parte, recunoaște indirect un haos structural: internări limitate, bugete întârziate și reguli financiare care nu au nicio legătură cu realitatea din spitale. Practic, pacienții ajung să fie prinși între două lumi incompatibile: cea medicală și cea birocratică.

Declarația care taie cel mai adânc este simplă și devastatoare: „pacienții nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar”. Cu alte cuvinte, sistemul încearcă să pună boala pe listă de așteptare.

Și totuși, paradoxul este uriaș. CNAS spune că bugetul pentru 2026 este „relativ adecvat” – vorbim de aproximativ 34 de miliarde de lei pentru spitale, cea mai mare alocare din întreg sistemul. Și totuși, dacă sunt bani, de ce se limitează internările? Răspunsul real se conturează printre rânduri: nu lipsa banilor este problema principală, ci modul în care sunt cheltuiți.

CNAS vorbește deschis despre diferențe majore între spitale similare, costuri nejustificate, ineficiență și chiar risipă în achiziții. Cu alte cuvinte, același sistem produce rezultate complet diferite, în funcție de management. Unele spitale performează, altele „consumă”.

Și aici apare ruptura majoră. CNAS vrea să schimbe regula jocului. Principiul „banii urmează pacientul” este, de fapt, o revoluție mascată. Asta înseamnă că spitalele nu vor mai fi finanțate doar pentru că există, ci pentru că tratează efectiv pacienți. Nu mai primești bani pentru paturi goale, ci pentru servicii reale.

În același timp, CNAS aruncă o acuzație extrem de gravă în spațiul public: existența unor „norme” de internări impuse medicilor. Practic, ideea că un pacient ar putea fi internat sau refuzat în funcție de o țintă administrativă, nu de nevoia medicală. Dacă aceste practici se confirmă, vorbim despre o deformare profundă a actului medical.

Controlul a fost deja declanșat. Iar colaborarea cu alte instituții sugerează că lucrurile ar putea escalada.

Pentru moment, CNAS transmite că situația este sub control. Dar tonul și conținutul mesajului arată altceva - un sistem aflat sub presiune, în pragul unei schimbări forțate.

Iar dacă reforma chiar va merge până la capăt, impactul nu va fi doar financiar, ci va schimba chiar modul în care românii ajung – sau nu – în spitale. Nicoleta ZANCU